Julian Assange a primit marţi şansa de a-şi continua lupta împotriva extrădării sale în Statele Unite, după ce Înalta Curte de la Londra a decis că autorităţile americane trebuie să furnizeze noi garanţii referitoare la tratamentul care i-ar fi rezervat fondatorului WikiLeaks în SUA, transmit Reuters, AFP şi DPA.

Judecătorii britanici le-au acordat un termen de trei săptămâni autorităţilor americane, care încearcă să îl pună sub acuzare pe Assange (52 de ani) pentru publicarea a sute de mii de documente militare şi diplomatice secrete.

Justiţia britanică vrea să se asigure că Julian Assange va putea beneficia de Primul Amendament al Constituţiei Statelor Unite, cel care protejează libertatea de exprimare, şi că fondatorul WikiLeaks nu ar fi condamnat la moarte în SUA. Primul Amendament interzice Congresului SUA să voteze legi prin care să se instituie o religie oficială de stat sau prin care o religie este preferată în locul alteia, să promulge legi prin care s-ar împiedica libertatea religioasă, legi care să îngrădească libertatea de exprimare, libertatea presei, legi care să limiteze dreptul la adunare paşnică şi la a trimite petiţii guvernului.

''Dacă aceste garanţii nu sunt furnizate'' în termenul menţionat, atunci Julian Assange va putea face apel la decizia de extrădare, acordată în iunie 2022 de către guvernul britanic, potrivit deciziei luate marţi de judecătorii Victoria Sharp şi Jeremy Johnson.

În cazul în care garanţiile solicitate sunt livrate în termenul de trei săptămâni, atunci o nouă audiere este prevăzută pentru data de 20 mai, pentru a se hotărî dacă Assange poate beneficia sau nu de un ultim recurs în Regatul Unit.

În luna februarie, avocaţii lui Assange au încercat să conteste aprobarea dată de justiţia britanică la cererea de extrădare formulată de SUA, ei susţinând că acuzaţiile au motivaţie politică. Justiţia britanică a decis iniţial în favoarea lui Julian Assange în ianuarie 2021, când judecătoarea Vanessa Baraitser a refuzat să autorizeze extrădarea sa, în temeiul riscului că fondatorul Wikileaks s-ar putea sinucide. Decizia judecătoarei a fost însă infirmată ulterior.

Julian Assange riscă până la 175 ani de închisoare în SUA, unde este urmărit pentru publicarea începând din 2010 a peste 700.000 de documente confidenţiale despre activităţile militare şi diplomatice ale Statelor Unite, mai ales în Irak şi Afganistan.

Fondatorul Wikileaks a fost arestat de poliţia britanică în 2019 după şapte ani în care nu a putut părăsi ambasada Ecuadorului la Londra, pentru a evita să fie extrădat în Suedia într-o anchetă pentru viol, clasată fără urmări în 2019. În prezent, el se află în detenţie în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh, în estul Londrei. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)