Liderii statelor Uniunii Europene s-au întrunit joi, la Bruxelles, pentru a explora noi modalităţi de a sprijini Ucraina împotriva invaziei ruse pe scară largă, printre care un plan de a utiliza veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a înarma Ucraina, notează DPA şi Reuters.

La sosirea la Consiliul European, mai mulţi lideri din UE şi-au reafirmat angajamentul faţă de susţinerea Ucrainei, însă au existat şi poziţii mai prudente din parte unor participanţi.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că doreşte garanţii că, în cazul în care ţări neutre militar aşa cum este Austria sprijină propunerea de folosire a profiturilor obţinute din activele ruseşti îngheţate, banii vor fi folosiţi pentru a reconstrui Ucraina şi nu pentru a o înarma.

''Iniţial a existat discuţia că banii ar trebui investiţi în reconstruirea Ucrainei. Aceasta mi se pare o sugestie rezonabilă'', a spus Nehammer.

Planul, prezentat de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, prevede utilizarea a 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina prin intermediul Instrumentului European pentru Pace.

Borrell a menţionat că va propune ca restul de 10% din valoarea activelor ruse din Europa îngheţate să fie utilizat pentru a spori capacitate industriei de apărare ucrainene.

Contribuţiile statelor UE la Instrumentul European pentru Pace au ajuns la 17 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Creat în 2021 pentru finanţarea acţiunilor de securitate şi politică externă ale UE, acest instrument extrabugetar a fost folosit după declanşarea invaziei ruse în Ucraina mai ales pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate Kievului.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a afirmat că atât profiturile obţinute din activele îngheţate, cât şi activele însele ''ar trebui să contribuie nu doar la reconstruirea Ucrainei, dar şi la nevoile de apărare ale acestei ţări''.

Totuşi, premierul luxemburghez Luc Frieden a avertizat că ''stabilitatea şi credibilitatea financiare'' ale UE trebuie să fie protejate. ''Nu poţi pur şi simplu să iei activele cuiva. Trebuie să fim extrem de siguri de ceea ce facem'', a avertizat el.
Mai mult, unele bănci occidentale au început deja să facă lobby împotriva propunerii UE, temându-se că s-ar putea ajunge la litigii costisitoare, au declarat surse din domeniul bancar.

Respectivele bănci se tem că ulterior ar putea fi date în judecată de Rusia dacă ele sunt implicate în vreun transfer de bani către Ucraina şi că planul UE ar putea fi extins la activele din conturile pe care le deţin pentru persoanele şi companiile sancţionate. Ideea unei astfel de extinderi nu a fost însă ridicată de UE.

Sursele respective sunt îngrijorate şi de faptul că propunerile ar putea conduce la o erodare mai mare a încrederii în sistemul bancar occidental.

Aproximativ 70% din activele ruse blocate în Occident se află în depozitul central belgian Euroclear pentru titluri de valoare, ce deţine echivalentul sumei de 190 de miliarde de euro reprezentând diverse titluri ale băncii centrale ruse şi lichidităţi.

Pe de altă parte, este de aşteptat ca liderii statelor UE să transmită un mesaj mai puternic privind o încetare durabilă a focului în Fâşia Gaza.

Premierul demisionar irlandez Leo Varadkar a anunţat că Austria şi Republica Cehă sunt reticente faţă de un apel unitar al UE privind încetarea focului în Fâşia Gaza. El şi-a exprimat speranţa că va convinge cele două ţări central-europene să accepte apelul UE ''pentru o încetare a focului umanitară imediată care să conducă la o soluţie bazată pe coexistenţa a două state''.

Invitat la summitul UE, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a cerut Celor 27 să sprijine o încetare a focului în Orientul Mijlociu şi a avertizat că acţiunile soldate cu victime civile în Fâşia Gaza, dar şi în Ucraina, trebuie să fie condamnate ''fără duble standarde''.

Pe masa liderilor Celor 27 se află şi o propunere prezentată de Comisia Europeană de a consolida industria de apărare a UE prin alocarea a 1,5 miliarde de euro pentru achiziţii comune de echipament militar.

Premierul belgian Alexander de Croo, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a spus că va exista o dezbatere despre modul de finanţare a planului. ''Vor trebui să existe contribuţii naţionale, s-ar putea să fie obligaţiuni pentru apărare, s-ar putea să fie o finanţare prin Banca Europeană de Investiţii (BEI)'', a explicat De Croo.

Omologul său finlandez, Petteri Orpo, a opinat că fiecare ţară membră a UE va trebui să ''îşi facă partea sa de treabă şi va trebui să folosim toate instrumentele pe care le avem''. El a anunţat că Finlanda şi alte 13 ţări membre au semnat o scrisoare în care solicită finanţare de la BEI. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)