Kremlinul a denunţat joi presiunile occidentale asupra mai multor bănci chineze, care - din acest motiv - refuză să accepte plăţi din Rusia de mai multe săptămâni, chiar dacă sunt făcute în yuani, relatează AFP.

"Presiunile fără precedent exercitate de Statele Unite şi Uniunea Europeană asupra Chinei continuă, inclusiv în cadrul relaţiilor noastre. Acest lucru ridică anumite probleme", a recunoscut purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat despre această chestiune.

Beijingul este un partener economic crucial pentru Rusia, mai ales de la începutul asaltului rusesc asupra Ucrainei şi de la valul de sancţiuni care s-a abătut asupra Moscovei.

Kremlinul a reuşit să ocolească multe dintre aceste restricţii prin extinderea legăturilor comerciale cu partenerii săi, cum ar fi China, dar, confruntaţi cu ameninţarea de a fi penalizaţi de sancţiunile americane şi europene, mulţi actori economici din aceste ţări au redus sau au oprit tranzacţiile cu Rusia.

În ediţia sa de joi, cotidianul rus de stat Izvestia a dezvăluit numele unora dintre băncile chineze care refuză plăţile din partea Rusiei: Ping An Bank, Bank of Ningbo, DBS Bank, Great Wall West China Bank şi China Zheshang Bank.

"Aceste instituţii financiare chineze au încetat să accepte plăţi în yuani din Rusia la jumătatea lunii ianuarie 2024, a confirmat o sursă bancară rusă. Aceasta a subliniat că problema este încă în derulare", a relatat publicaţia.

Kremlinul, care recunoscuse deja "problemele" pe 7 februarie, a dat asigurări că se va găsi o soluţie.

"Acest lucru nu poate fi un obstacol în calea dezvoltării relaţiei noastre comerciale. Datorită naturii speciale a relaţiei noastre, avem şanse mari să depăşim aceste obstacole", a spus Peskov.

Ca răspuns la sancţiuni, Rusia şi-a deconectat economia de dolar şi, în ultimele luni, a crescut semnificativ numărul tranzacţiilor financiare efectuate în monedele naţionale cu parteneri care o acceptă.

Ponderea yuanului chinez în exporturile ruseşti a crescut de la 0,4% înainte de conflictul din Ucraina la 34,5%, conform datelor publicate la sfârşitul lunii ianuarie de şefa băncii centrale ruse, Elvira Nabiullina.

Dacă băncile chineze refuză plăţile ruseşti, efectele pentru Moscova ar putea avea consecinţe de anvergură.

Beijingul importă masiv gaz şi petrol de la vecinul său - "aproape 50%" din ţiţeiul rusesc, potrivit Kremlinului -, în timp ce Moscova recuperează la rândul său în special componentele electronice de care Rusia are nevoie atât în sectorul civil, cât şi în cel militar.

În 2023, cele două ţări au tranzacţionat puţin peste 220 de miliarde de euro, conform serviciilor vamale chineze, o creştere de peste 25% comparativ cu anul precedent. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)