Partidul de extremă-dreapta AfD din Germania a depus peste 20 de plângeri la instanţa supremă, susţinând că drepturile sale sunt încălcate, conform unei analize a Reuters asupra datelor, o tactică despre care criticii formaţiunii radicale spun că este menită în parte să submineze democraţia şi statul de drept.

Partidul, care se află acum pe locul doi în sondaje şi se prezintă ca anti-sistem, are 22 de cazuri în aşteptare la Curtea Constituţională, ele fiind deschise colectiv de cei 78 de parlamentari federali, dintre care nouă depuse în ultimul an.

Acestea includ revendicări care variază de la solicitarea dreptului de a prezida comisii politice până la contestarea ocaziilor în care preşedintele parlamentului a chemat partidul la ordine în Bundestag.

Un purtător de cuvânt al AfD a declarat că documentele se bazează pe "chestiuni principiale de drept" şi a indicat trei hotărâri din 2022, 2020 şi 2018 în care instanţele au decis că guvernul a încălcat drepturile partidului.

"În toate aceste cazuri, Curtea Constituţională a constatat că statul - miniştrii, cancelarul şi guvernul însuşi - au încălcat drepturile AfD", a spus purtătorul de cuvânt.

Unii avocaţi şi oponenţi politici spun că unele dintre cazuri sunt concepute pentru a bloca sistemul judiciar ca parte a unei strategii politice de a face statul german mai puţin eficient.

"Este conceput pentru a produce disfuncţii pe care partidele anti-sistem pot pretinde că numai ele le pot repara", a declarat Alex Clarkson, profesor de politică la Kings College din Londra.

Deşi şi alte partide politice de opoziţie apelează la Curtea Constituţională cu acuzaţii de încălcare a drepturilor, AfD - care înseamnă Alternativa pentru Germania - face acest lucru cu o mai mare frecvenţă.

Grupul conservator, de opoziţie, din parlament, format din 197 de membri, a depus cinci plângeri anul trecut, iar Partidul Stângii, fost-comunist, care îmbrăţişează opinii anti-sistem precum AfD, a înaintat două.

Cazurile care implică drepturile parlamentarilor trebuie să fie audiate de Curtea Constituţională, iar camera de judecată relevantă a organizat astfel de audieri doar de cinci ori anul trecut.

În acest ritm, cazurile în aşteptare depuse de AfD, care reprezintă jumătate din cele 18 cazuri privind drepturile aleşilor aduse în instanţă anul trecut, ar dura mai mult de patru ani pentru a fi audiate.

Unele cazuri ar putea fi respinse ca abuzive sau nejustificate, dar numai după o audiere.

Curtea Constituţională a refuzat să comenteze numărul de cazuri al AfD.

Unele plângeri depuse de AfD se referă la ocazii în care cancelarul Olaf Scholz şi alţi miniştri din cabinetul său de coaliţie au vorbit negativ despre acest partid anti-imigraţie şi anti-UE.

Deşi Scholz şi social-democraţii săi sunt de părere că AfD este o ameninţare rasistă la adresa democraţiei germane, AfD a declarat că aceste remarci specifice încalcă obligaţia de neutralitate.

Povara grea asupra Curţii Constituţionale vine într-un moment în care coaliţia tripartită a lui Scholz ia în considerare amendamente constituţionale pentru a consolida independenţa Curţii, cu sediul la Karlsruhe, lângă graniţa cu Franţa.

În condiţiile în care AfD se află acum în fruntea sondajelor în landurile din fosta Germania de Est comunistă, unde voturile regionale sunt aşteptate la sfârşitul acestui an, mulţi din mainstream-ul politic sunt conştienţi de mişcările făcute de guvernele populiste de dreapta din Ungaria şi Polonia în ultimul deceniu pentru a tăia aripile instanţelor superioare.

În timpul audierilor în instanţă, AfD a fost, de asemenea, acuzat că a încercat să tergiverseze procedurile.

Volumul întrebărilor trimise de parlamentarii AfD ministerelor este, de asemenea, mult mai mare decât cele ale altor partide. De la începutul acestei legislaturi, în septembrie 2021, parlamentarii partidului au adresat 1.439 de întrebări ministerelor, de două ori mai multe decât cele depuse de cei 197 de membri ai conservatorilor.

Printre întrebări s-a numărat una adresată guvernului despre cât de mult a cheltuit pentru promovarea conştientizării de gen în China (răspunsul: nimic, deşi a finanţat unele ONG-uri pentru care aceasta a fost o prioritate). În februarie, liderii partidului au întrebat dacă protestatarii anti-AfD sunt extremişti de stânga. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)