Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a lansat într-o secvenţă riscantă pe plan electoral în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European, lăsând să se înţeleagă că ar exista posibilitatea trimiterii de soldaţi francezi în Ucraina, într-un context economic sumbru, comentează miercuri France Presse într-o amplă analiză.

Macron a afirmat sâmbătă că "operaţiuni pe teren" în Ucraina din partea Occidentului ar putea fi necesare "la un moment dat", chiar dacă "nu doreşte". El vorbise încă de la sfârşitul lunii februarie despre o eventuală trimitere de "trupe" terestre.

În cadrul unei vizite marţi în Marsilia, în sud-estul Franţei, Macron a apreciat că este de "dorit" şi "necesar" să existe o "conştientizare", căci dacă Kievul ar pierde în faţa Moscovei, "consecinţele ar fi directe" pentru democraţiile occidentale.

Conflictul în Ucraina a devenit tema dominantă a campaniei pentru alegerile europene din iunie pentru majoritatea prezidenţială, care nu încetează să denunţe presupusele legături cu regimul rus ale extremei drepte franceze, aflat în pole position în sondaje.

"Suntem la Munchen în 1938. Mai este un minut până la miezul nopţii", a declarat Valerie Hayer, cap de listă al partidului majoritar, la primul său miting de campanie din Lille (nordul Franţei), în 9 martie.

Opoziţia denunţă o operaţiune cu tentă electorală.

Preşedintele şi cap de listă al partidului de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN), Jordan Bardella, critică în afirmaţiile lui Emmanuel Macron o "formă de lejeritate, iresponsabilitate şi cinism", "un motiv suficient pentru a-i îngrijora pe francezi".

"Preşedintele provoacă frică", denunţă liderul stângii radicale Jean-Luc Melenchon, în timp ce Eric Ciotti, liderul partidului de dreapta Republicanii (Républicains) l-a acuzat că "suflă în jarul unui potenţial conflict mondial în scopuri electorale".

Politologul Bruno Cautres vrea să creadă că şeful statului "are motive foarte întemeiate pentru a se exprima astfel". Dar "afirmaţiile sale au lovit în plin o ţară în care neîncrederea este puternică, iar starea psihologică generală nu este bună" pe fondul unor "crize fără sfârşit".

Scepticismul francezilor faţă de politică rămâne extrem de ridicat în raport cu alte ţări europene, potrivit barometrului centrului de cercetări politice Cevipof din februarie. Aceştia sunt mai neîncrezători ca oricând (38%, +9 puncte în decurs de un an) şi totodată a crescut oboseala (36%, +6 puncte) şi frica (13%, +2 puncte).

Popularitatea preşedintelui stagnează sau se diminuează, potrivit celor două barometre lunare publicate duminică. Cota de popularitate a premierului Gabriel Attal înregistrează de asemenea o scădere, chiar dacă rămâne mult peste cea a lui Emmanuel Macron.

"Pentru moment, nu se vede niciun efect foarte benefic (al acestor declaraţii cu privire la Ucraina) pentru executiv, a cărui comunicare este dificil de interpretat", notează expertul Cautres.

De notat că procentul celor "extrem de nemulţumiţi" a crescut cu patru puncte procentuale, potrivit Institutului de sondaje Ifop. "Nemulţumirea foarte puternică faţă de preşedinte are drept cauză principală Ucraina şi chestiunea trimiterii de trupe terestre", explică Frederic Dabi, directorul acestuia.

În acest barometru, o problemă internaţională nu a avut atâtea consecinţe negative asupra popularităţii preşedintelui din septembrie 2013, când Francois Hollande a luat în considerare o intervenţie în Siria. La momentul respectiv, înregistrase o scădere de 10 puncte procentuale.

Stârnind, se pare, îngrijorări cu privire la Ucraina, şeful statului francez nu are nicio garanţie de mobilizare pe plan electoral.

"Oamenii nu vor merge să voteze pentru Ucraina" la alegerile europene, declară un ministru. "Ei vor vota împotriva lui Macron", ale cărui afirmaţii "alimentează un sentiment general de teamă care i-ar putea arunca în braţele RN", adaugă el.

Preocupările francezilor vizează în principal sănătatea, puterea de cumpărare şi securitatea cu imigraţia, subliniază şeful Ifop.

În plus, dezbaterea privind ajutorul acordat Ucrainei a coincis cu anunţarea reducerilor bugetare cu 10 miliarde de euro în 2024, apoi cu 20 de miliarde în 2025, generând confuzie.

"În fond, nu mai ştim unde se află principala prioritate a acţiunii publice în Franţa", spune Bruno Cautres. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)