China a anunţat marţi o creştere a bugetului militar cu 7,2% pentru 2024, pe fondul corupţiei din armată şi a tensiunilor persistente care privesc Taiwanul şi Marea Chinei de Sud, informează AFP.

Identic cu cel din 2023, acest procent a fost confirmat de Ministerul Finanţelor în cadrul sesiunii anuale a Parlamentului, care a început marţi.

China intenţionează să cheltuiască 1.665,5 miliarde de yuani (231,4 miliarde de dolari) pentru apărare, un buget de peste trei ori mai mic decât cel al Statelor Unite.

Gigantul asiatic menţine o "creştere rezonabilă" a bugetului său militar pentru "a-şi proteja suveranitatea, securitatea şi interesele sale de dezvoltare", a explicat luni Lou Qinjian, purtătorul de cuvânt al sesiunii parlamentare. Acesta este în creştere de câteva decenii, pe măsura creşterii economice.

Ţara alocă armatei 1,6% din PIB, mult mai puţin decât SUA (3,5%) sau Rusia (4,1%), potrivit Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).

Cu toate acestea, creşterea militară a Chinei este privită cu suspiciune de către SUA, Japonia şi Filipine, ţări cu care China concurează pentru controlul asupra unor insule mici din Marea Chinei de Sud. De asemenea, trezeşte temeri în Taiwan, o insulă de 23 de milioane de locuitori pe care China speră să o reunească cu teritoriul său, sau în India, cu care uneori conflicte de-a lungul graniţei disputate din Himalaya.

În ceea ce o priveşte, China se declară îngrijorată de alianţele militare stabilite de rivalii săi regionali cu SUA sau chiar cu NATO, care prezintă acum Beijingul drept o provocare la adresa intereselor membrilor săi.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat în ianuarie că Beijingul "se apropie de noi" pentru că "îl vedem în Africa, în Arctica, îl vedem încercând să controleze infrastructurile critice".

În acest context, China a realizat în special anul trecut "o creştere substanţială a numărului de focoase nucleare", a declarat pentru AFP James Char, expert în armata chineză la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.

Potrivit SIPRI, în 2023 Beijingul avea 410 focoase nucleare (+60 într-un an), mult în urma Washingtonului (3.708) şi a Moscovei (4.489).

"Scandalurile recente de corupţie din armată ridică totuşi îndoieli cu privire la eficacitatea forţei sale de rachete şi la profesionalismul forţelor militare", a declarat Adam Ni, redactorul şef al revistei China Neican, newsletter cu informaţii despre actualitatea chineză.

Anul trecut, China şi-a schimbat de două ori ministrul apărării. Retras din martie 2023, fostul ministru Wei Fenghe nu mai apare în public, la fel ca succesorul său Li Shangfu, demis în octombrie, fără explicaţii, după câteva luni. Alte personalităţi militare de rang înalt, în special din domeniul rachetelor nucleare, au fost concediate.

Washingtonul continuă să ocupe primul loc în privinţa bugetului militar. Potrivit SIPRI, SUA sunt ţara cu cele mai mari cheltuieli militare, 877 de miliarde de dolari în 2022, conform ultimelor cifre disponibile. Urmează China (292), Rusia (86,4), India (81,4), Arabia Saudită (75), Regatul Unit (68,5), Germania (55,8) şi Franţa (53,6).

În plus, SUA dispun de o prezenţă globală şi de reţele de alianţe, pe care China nu le poate avea pe termen scurt", a evidenţiat Adam Ni. Washingtonul are sute de baze militare în străinătate, în timp ce China are doar una, în Djibouti.

Având în vedere deficienţele armatei chineze (...) pare logic ca Beijingul să nu dispună nici de mijloacele, nici de dorinţa de a se angaja într-un conflict cu SUA sau de a lansa o invazie (...) în Taiwan", notează James Char."Ceea ce rămâne însă îngrijorător sunt fricţiunile cu celelalte armate din regiune, care pot scăpa de sub control şi pot degenera într-un conflict deschis", a adăugat el. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru).