Criminalitatea organizată se orientează în tot mai mare măsură spre fraudele transfrontaliere şi nu ezită să recurgă la violenţă pentru a-şi proteja activităţile, avertizează şefa Parchetului european, Laura Kovesi, într-un interviu acordat AFP publicat vineri.

Biroul Procurorului Public European (EPPO, Parchetul European), la care participă 22 de ţări ale Uniunii Europene, a fost lansat în iunie 2021 cu misiunea de a ancheta şi urmări infracţiunile susceptibile să afecteze interesele financiare ale Uniunii, în special frauda cu TVA transfrontalieră şi criminalitatea transnaţională.

"În spatele acestor fraude se află organizaţii infracţionale care operează de pretutindeni în Europa şi sunt foarte flexibile", a explicat Laura Kovesi în interviul acordat telefonic agenţiei de presă franceze.

"Temerea noastră principală este că, dacă le lăsăm să prospere, dacă le lăsăm să câştige putere financiară, acestea pot deveni cu siguranţă mai violente şi pot fi o reală ameninţare pentru securitatea noastră", a adăugat ea. "Ne confruntăm cu infractori extrem de periculoşi".

Cel de-al treilea raport anual al EPPO, publicat vineri, arată o creştere puternică a numărului de anchete iniţiate: 1371 în 2023, pentru un prejudiciu total estimat la 19,2 miliarde de euro. Din acest total, 339 se referă la fraude cu TVA.

"E nevoie de un contabil, de un avocat"

Potrivit şefei Parchetului european, bandele sunt tentate în mod frecvent să treacă de la traficul de droguri, "foarte riscant", la infracţiuni financiare, "mai uşoare", în care "e nevoie doar de un contabil, un avocat sau o persoană care ştie să vorbească şi prin care se pot câştiga mulţi bani".

Din totalul anchetelor noi, 566 s-au desfăşurat în Italia, care este de departe prima ţară din acest punct de vedere, acest lucru explicându-se însă în primul rând prin rolul "foarte activ" al Guardia di Finanza, garda financiară italiană.

În România, Laura Kovesi a fost cel mai tânăr procuror general din ţară şi prima femeie în această funcţie, înainte de a trece în fruntea parchetului naţional anticorupţie, aminteşte AFP.

Tenacitatea ei în anchetarea abuzurilor clasei politice i-a atras antipatii în rândul guvernului român şi a fost demisă din acest post, cu puţin timp înainte de a fi numită şefă a nou înfiinţatului parchet european, comentează France Presse.

Dar lupta împotriva criminalităţii organizate necesită resurse. Şefa EPPO a explicat că săptămâna trecută a trimis o scrisoare Comisiei Europene pentru a cere o sumă suplimentară de 7,8 milioane de euro.

Bugetul EPPO pentru 2024 a fost stabilit deocamdată la 72 milioane de euro.

Parchetul european nu a reuşit deocamdată să ralieze toate statele membre ale UE, doar 22 din cele 27 alăturându-i-se până acum. Polonia ar putea face parte în scurt timp din EPPO şi sunt în curs discuţii cu Suedia, însă Danemarca, Irlanda şi Ungaria au decis să nu ia parte la el. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)