Iranienii sunt chemaţi vineri să voteze în cadrul alegerilor legislative considerate un test de popularitate pentru liderii republicii islamice, pe fondul nemulţumirii în creştere faţă de dificultăţile economice şi diminuarea libertăţilor politice şi sociale, relatează Reuters şi AFP.

Potrivit televiziunii de stat, birourile de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (04.30 GMT) şi se vor închide peste zece ore, cu posibilitatea prelungirii.

Pe lângă un nou parlament, cei 61 de milioane de alegători sunt chemaţi să înnoiască Adunarea experţilor, care are sarcina de a-l desemna pe ghidul suprem, cea mai înaltă autoritate a ţării.

Conform tradiţiei, ziua electorală a fost inaugurată de ayatollahul Ali Khamenei, care şi-a depus buletinul în urna de vot puţin după ora 08:00 şi a lansat cu acest prilej un nou apel către alegători să voteze "cât mai curând posibil" pentru a-i "face fericiţi pe prietenii (Iranului) şi a-i dezamăgi pe duşmani".

Ali Khamenei, care a calificat mersul la vot drept îndatorire religioasă, a făcut apel şi miercuri, în ultima zi de campanie, la un scrutin "puternic şi fervent" întrucât "este important să arătăm lumii că poporul s-a mobilizat".

Alegerile de vineri sunt primul test oficial al opiniei publice după protestele antiguvernamentale din 2022-2023, cele mai grave tulburări politice din Iran de după revoluţia islamică din 1979. Sute de oameni au fost ucişi şi alte câteva mii au fost arestaţi în cadrul manifestaţiilor izbucnite după moartea, în septembrie 2022, a tinerei Mahsa Amini, arestată de poliţie pentru nerespectarea codului vestimentar.

Liderii ţării au nevoie de o participare la vot ridicată pentru a-şi repara legitimitatea, zdruncinată de protestele la nivel naţional.

Dar, în condiţiile în care moderaţii nu iau parte la cursă şi reformiştii au denunţat deja alegeri "nelibere şi incorecte", competiţia este de fapt una între conservatori şi ultraconservatori, iar sondajele de opinie oficială sugerează că doar 41% dintre iranieni vor vota.

Tabăra majoritară formată din grupuri conservatoare şi ultraconservatoare uneori rivale va continua să domine noul legislativ, la fel ca în actualul parlament, pe care îl controlează ocupând peste 230 din totalul de 290 de fotolii.

Rezultatele sunt aşteptate duminică sau luni.

Formaţiunile centriste, reformatoare şi moderate au fost marginalizate după scrutinul din 2020 şi nu pot spera decât la câţiva aleşi, după descalificarea unui mare număr de candidaţi ai lor de către Consiliul Gardienilor Constituţiei.

Acest scrutin este "lipsit de sens", a denunţat principala coaliţie a partidelor reformatoare, Frontul reformelor, făcându-şi cunoscut refuzul de a participa.

În schimb, Gardienii Revoluţiei, puternica armată ideologică a Teheranului, au susţinut că o participare puternică va permite descurajarea unor eventuale "intervenţii străine", în contextul războiului din Gaza dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, susţinută de Iran.

Comandantul Corpului Gardienilor Revoluţiei, Hossein Salami, a comparat "fiecare buletin de vot" cu "o rachetă trasă în inima duşmanilor noştri", potrivit agenţiei Tasnim.

Conservatorii îşi vor întări de asemenea controlul şi în Adunarea experţilor, formată din 88 de clerici.

Pentru numeroşi iranieni, în momentul de faţă principala preocupare o reprezintă economia, în condiţiile în care inflaţia ce se apropie de 50% le afectează grav traiul zilnic.

"Preţurile sunt extrem de ridicate şi tot cresc. Nu cred că deputaţii care vor fi aleşi vor putea îmbunătăţi această situaţie", a deplâns o gospodină intervievată de AFP în bazarul din Teheran. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)