Iranul a intrat joi într-o scurtă campanie electorală pentru scrutinul legislativ de la 1 martie, care ar urma să aducă o consolidare a conservatorilor la putere, la mai mult de un an după ampla mişcare de contestare de la sfârşitul lui 2022, transmite AFP.

În lipsa suspansului privind menţinerea la putere a actualei majorităţi, atenţia se va îndrepta mai ales spre nivelul de participare la urne în rândul celor 61 milioane de alegători.

Experţii nu exclud posibilitatea ca absenteismul să ajungă la cel mai ridicat nivel de la instalarea Republicii Islamice acum 45 de ani.

La precedentele legislative din 2020, prezenţa la vot a fost de 42,57%.

'Toată lumea trebuie să participe la alegeri', a lansat un apel ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, îndemnând 'personalităţile influente' să 'încurajeze' populaţia să voteze.

Unul din rarele sondaje publicate în ultimele săptămâni, întreprins de televiziunea de stat, a arătat că peste jumătate dintre iranieni erau indiferenţi faţă de acest scrutin.

Opozanţii din Iran şi din diaspora îndeamnă de săptămâni la un boicot, prezentând orice participare drept un semn de compromis cu sistemul.

Campania a debutat discret joi, puţine afişe de candidaţi fiind expuse pe străzile din Teheran în această primă zi, a constatat un jurnalist al AFP.

Iranienii sunt chemaţi să-i aleagă într-un tur pe cei 290 de membri ai parlamentului (Majlis) pentru următorii patru ani, precum şi, pentru opt ani, pe cei 88 de membri ai Adunării experţilor, responsabilă cu numirea şi, eventual, revocarea ghidului suprem.

După câteva luni de examinare, Consiliul Gardienilor Constituţiei a aprobat un număr record de 15.200 de candidaţi pentru aceste legislative.

'O parte dintre aceşti candidaţi, mai ales în circumscripţiile mici, sunt medici, ingineri, funcţionari şi profesori, care nu sunt afiliaţi niciunui grup sau tendinţe politice', a indicat pentru AFP analistul Maziar Khosravi.

În schimb, tabăra reformistă este şi mai puţin reprezentată decât în 2020. Au fost aprobaţi doar 20-30 dintre candidaţii săi, un număr insuficient pentru a completa liste electorale, potrivit unor responsabili.

Capul de listă al mişcării reformiste, fostul preşedinte Mohammad Khatami (1997-2005), a deplâns luni că Iranul s-a 'îndepărtat mult de alegeri libere şi competitive'.

Un alt fost preşedinte, moderatul Hassan Rohani (2013-2021), i-a chemat pe alegători să voteze pentru 'a protesta contra minorităţii suverane', însă nu a îndemnat la absenteism, în pofida descalificării candidaturii sale pentru Adunarea Experţilor, unde este membru de 24 de ani.

Principala coaliţie de partide reformiste, Frontul Reformelor, a anunţat că va absenta de la aceste 'alegeri lipsite de sens şi ineficace pentru gestionarea ţării'.

'Condiţiile economice', pe fond de inflaţie galopantă, 'i-au făcut pe iranieni nemulţumiţi de reprezentanţii actuali. Este probabil că mandatul multora nu va fi înnoit', prognozează Khosravi.

În absenţa unei concurenţe reale cu reformatorii şi moderaţii, scrutinul se reduce la un duel între conservatori şi ultraconservatori, o bătălie care, potrivit expertului citat, se anunţă 'serioasă şi sângeroasă', în timp ce se profilează lupta pentru succesiunea ayatollahului Khamenei, ajuns la vârsta de 84 de ani.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lãzãroiu)