Europa trebuie să-şi consolideze capacitatea de a se apăra, indiferent de cine câştigă scrutinul prezidenţial din SUA din acest an sau de modul în care se încheie războiul din Ucraina, a declarat sâmbătă cancelarul german Olaf Scholz la Conferinţa de securitate de la Munchen, informează Reuters.

"Noi, europenii, trebuie să avem mult mai multă grijă de propria noastră securitate, acum şi în viitor", a afirmat Scholz în cea de-a doua zi a conferinţei numită "Davosul apărării".
 

Foto: (c) ANNA SZILAGYI / EPA

Scholz a avertizat totodată că preţul unei victorii ruse va fi mai mare din orice punct de vedere comparativ cu continuarea sprijinului pentru Ucraina, acum şi în viitor. "Preţul politic şi financiar pe care îl vom avea de plătit va fi de câteva ori mai mare decât sprijinul nostru pentru Ucraina, actual şi viitor", a subliniat cancelarul german.

În opinia lui Scholz, o victorie rusă va face ca Ucraina să înceteze să mai fie un stat liber şi independent, va distruge ordinea păcii europene, va fi o lovitură pentru Carta ONU şi va încuraja şi alţi lideri autocraţi, precum preşedintele rus Vladimir Putin, să-şi rezolve problemele prin forţă.

Scholz a reiterat că ţările NATO nu doresc un conflict cu Rusia, din acest motiv nu sunt trimişi militari în Ucraina, dar a spus că este totodată necesar ca Putin să fie făcut să înţeleagă că alianţa este în stare să-şi apere "fiecare metru pătrat al teritoriului său".

"Permiteţi-mi totodată să fiu clar: orice relativizare a garanţiei NATO de asistenţă mutuală va fi în avantajul doar al acelora care - precum Putin - vor să ne slăbească", a mai spus Scholz, potrivit dpa, care menţionează că şeful executivului german s-a referit în mod evident la declaraţiile făcute de fostul preşedinte american Donald Trump care a spus recent că nu garantează sprijin american în eventualitatea unui atac rus pentru aliaţii care alocă prea puţini bani pentru apărare.

Gazda summitului de la Munchen şi-a încheiat discursul într-o notă optimistă, spunând că Putin, care credea că va cuceri Ucraina în câteva săptămâni, nu şi-a îndeplinit obiectivele şi că, în schimb, Ucraina a fost în stare să recucerească două treimi din teritoriile ocupate.

Şeful NATO cere Congresului SUA să aprobe ajutorul pentru Ucraina, pentru că este "urgent"
 

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Congresului SUA să "ia decizia corectă cât mai curând posibil" cu privire la ajutorul acordat Ucrainei, deoarece este "urgent", informează EFE.

Foto: (c) OLIVIER MATTHYS / EPA

Există chiar acum "necesitatea vitală şi urgentă ca Statele Unite să decidă asupra unui pachet (de ajutor) pentru Ucraina, pentru că are nevoie de acest sprijin. Şi avem o povară comună între Europa, Canada şi Statele Unite. Aşa că acum depinde de Statele Unite să îndeplinească ceea ce au promis", a spus Stoltenberg în discursul său la Conferinţa de securitate de la Munchen.

În opinia lui Stoltenberg, "nu este doar vorba despre a lua decizia corectă, ci şi de a lua decizia corectă cât mai repede cu putinţă, cât mai rapid cu putinţă, pentru că este urgent".

"Fiecare săptămână de aşteptare înseamnă că vor fi mai mulţi oameni ucişi în prima linie în Ucraina", a deplâns Stoltenberg, care a recunoscut totodată că Statele Unite au făcut multe, mai ales când vine vorba de sprijinul militar pentru Ucraina, dar a insistat că problema acum este că lipsa de decizie în Congresul SUA înseamnă că fluxul din Statele Unite a scăzut şi acest lucru are un impact direct asupra liniei frontului din Ucraina.

Stoltenberg a susţinut că aliaţii europeni "au făcut un pas înainte" când vine vorba de investiţii în cheltuieli militare şi a reamintit că 18 dintre cei 31 de membri ai NATO vor ajunge, în 2024, la angajamentul de a aloca 2% din PIB-ul lor la bugetul apărării.

De asemenea, el a avertizat Rusia că orice atac asupra unei ţări membre NATO "va declanşa răspunsul întregii Alianţe" şi a dat asigurări că "niciun aliat nu va fi atacat atât timp cât transmitem clar acest mesaj Moscovei".

Totodată, secretarul general al NATO s-a declarat împotriva "ideii de a dezvolta un fel de descurajare nucleară comună paralelă între unii aliaţi ai NATO, fără a include Statele Unite şi, probabil, nici Regatul Unit, (deoarece) nu este util şi nu va face decât să submineze descurajarea nucleară care a funcţionat bine pentru mulţi".

"Nu putem niciodată să considerăm pacea de la sine înţeleasă, dar cred că este important să transmitem că nu vedem nicio ameninţare iminentă împotriva vreunui aliat al NATO. Lumea a devenit mai periculoasă, dar NATO a devenit mai puternică'', a insistat el. "Reprezentăm aproximativ 50% din puterea militară totală a lumii. Şi din punct de vedere militar, suntem mai puternici decât Rusia. Dar, în acelaşi timp, cred că războiul din Ucraina a arătat că există nişte lacune serioase în Alianţă'', a remarcat politicianul norvegian.

El s-a referit, printre altele, la întreţinerea sistemelor de armament avansate, care au nevoie de piese de schimb, şi mai ales la muniţie, ale cărei stocuri se epuizează. Deşi acum, a spus el, aliaţii se concentrează asupra modului de creştere a producţiei şi se creează noi fabrici, "este urgent să facem mai mult". Stoltenberg a făcut, de asemenea, aluzie la problema interoperabilităţii armelor din cauza "micilor modificări" aduse standardelor NATO de către unii aliaţi pentru "a-şi proteja propria industrie".

Von der Leyen: Nu este vorba doar despre Rusia şi Ucraina, ci şi despre supravieţuirea democraţiei

Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, că războiul nu este doar o problemă a Rusiei şi Ucrainei, ci este ceva care afectează securitatea Europei şi se pune problema dacă democraţia va supravieţui.
 

Foto: (c) ANNA SZILAGYI / EPA

"Nu este vorba doar despre Ucraina, ci despre trimiterea unui semnal altora. Întrebarea este dacă democraţia va supravieţui în lume şi dacă ne putem apăra valorile. Răspunsul trebuie să fie da'', a spus Von der Leyen într-un panel care i-a inclus pe premierul olandez Mark Rutte şi pe prim-ministrul norvegian Jonas Gar Store, potrivit EFE.

Cei trei participanţi au convenit asupra necesităţii intensificării ajutorului pentru Ucraina şi, de asemenea, şi-au exprimat speranţa că Congresul SUA va da undă verde noului pachet de ajutor. "Trebuie să facem mai mult pentru a sprijini Ucraina. Intensificăm producţia de arme'', a spus Rutte.

În acest sens, Von der Leyen a reamintit că Comisia va prezenta în curând o strategie în această privinţă.

"Trebuie să creştem cheltuielile, dar şi să fim mai eficienţi în achiziţii. Faceţi achiziţii comune şi, de asemenea, asiguraţi-vă că se fac investiţii în Europa pentru că, dacă statele membre cheltuiesc miliarde, vor dori să fie generate şi locuri de muncă în UE'', a declarat ea.

Politiciana germană a recunoscut că Rusia are în prezent un avantaj în ceea ce priveşte numărul de soldaţi pe care îi sacrifică constant şi foloseşte armele pe care le primeşte de la Iran şi Coreea de Nord şi a adăugat că, pentru a compensa acest lucru, Europa trebuie să fie mai inteligentă decât ruşii.

"Trebuie să fim mai deştepţi decât ruşii. Să folosim arme de înaltă precizie. În timp ce (preşedintele rus Vladimir) Putin sacrifică permanent soldaţii pe linia frontului în Ucraina, fiecare viaţă este sacră", a spus el.

Von der Leyen a spus că a fost impresionată de sprijinul populaţiei europene acordat Ucrainei de la bun început şi a apreciat că există un consens cu privire la necesitatea de a-l opri pe Putin.

"Există un consens că Putin nu se va opri, trebuie să-l oprim noi. Cred că oamenii înţeleg că este ceva care le afectează viaţa", a spus ea. "Nu pot exista zone de criză în Europa. Sunteţi cu Putin sau cu democraţia", a adăugat ea. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)