Conferinţa de securitate de la Munchen: Europa, chemată să-şi consolideze capacitatea de a se apăra
Europa trebuie să-şi consolideze capacitatea de a se apăra, indiferent de cine câştigă scrutinul prezidenţial din SUA din acest an sau de modul în care se încheie războiul din Ucraina, a declarat sâmbătă cancelarul german Olaf Scholz la Conferinţa de securitate de la Munchen, informează Reuters.
"Noi, europenii, trebuie să avem mult mai multă grijă de propria noastră securitate, acum şi în viitor", a afirmat Scholz în cea de-a doua zi a conferinţei numită "Davosul apărării".
Foto: (c) ANNA SZILAGYI / EPA
Scholz a avertizat totodată că preţul unei victorii ruse va fi mai mare din orice punct de vedere comparativ cu continuarea sprijinului pentru Ucraina, acum şi în viitor. "Preţul politic şi financiar pe care îl vom avea de plătit va fi de câteva ori mai mare decât sprijinul nostru pentru Ucraina, actual şi viitor", a subliniat cancelarul german.
În opinia lui Scholz, o victorie rusă va face ca Ucraina să înceteze să mai fie un stat liber şi independent, va distruge ordinea păcii europene, va fi o lovitură pentru Carta ONU şi va încuraja şi alţi lideri autocraţi, precum preşedintele rus Vladimir Putin, să-şi rezolve problemele prin forţă.
Scholz a reiterat că ţările NATO nu doresc un conflict cu Rusia, din acest motiv nu sunt trimişi militari în Ucraina, dar a spus că este totodată necesar ca Putin să fie făcut să înţeleagă că alianţa este în stare să-şi apere "fiecare metru pătrat al teritoriului său".
"Permiteţi-mi totodată să fiu clar: orice relativizare a garanţiei NATO de asistenţă mutuală va fi în avantajul doar al acelora care - precum Putin - vor să ne slăbească", a mai spus Scholz, potrivit dpa, care menţionează că şeful executivului german s-a referit în mod evident la declaraţiile făcute de fostul preşedinte american Donald Trump care a spus recent că nu garantează sprijin american în eventualitatea unui atac rus pentru aliaţii care alocă prea puţini bani pentru apărare.
Gazda summitului de la Munchen şi-a încheiat discursul într-o notă optimistă, spunând că Putin, care credea că va cuceri Ucraina în câteva săptămâni, nu şi-a îndeplinit obiectivele şi că, în schimb, Ucraina a fost în stare să recucerească două treimi din teritoriile ocupate.
Şeful NATO cere Congresului SUA să aprobe ajutorul pentru Ucraina, pentru că este "urgent"
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Congresului SUA să "ia decizia corectă cât mai curând posibil" cu privire la ajutorul acordat Ucrainei, deoarece este "urgent", informează EFE.
Foto: (c) OLIVIER MATTHYS / EPA
Există chiar acum "necesitatea vitală şi urgentă ca Statele Unite să decidă asupra unui pachet (de ajutor) pentru Ucraina, pentru că are nevoie de acest sprijin. Şi avem o povară comună între Europa, Canada şi Statele Unite. Aşa că acum depinde de Statele Unite să îndeplinească ceea ce au promis", a spus Stoltenberg în discursul său la Conferinţa de securitate de la Munchen.
În opinia lui Stoltenberg, "nu este doar vorba despre a lua decizia corectă, ci şi de a lua decizia corectă cât mai repede cu putinţă, cât mai rapid cu putinţă, pentru că este urgent".
"Fiecare săptămână de aşteptare înseamnă că vor fi mai mulţi oameni ucişi în prima linie în Ucraina", a deplâns Stoltenberg, care a recunoscut totodată că Statele Unite au făcut multe, mai ales când vine vorba de sprijinul militar pentru Ucraina, dar a insistat că problema acum este că lipsa de decizie în Congresul SUA înseamnă că fluxul din Statele Unite a scăzut şi acest lucru are un impact direct asupra liniei frontului din Ucraina.
Stoltenberg a susţinut că aliaţii europeni "au făcut un pas înainte" când vine vorba de investiţii în cheltuieli militare şi a reamintit că 18 dintre cei 31 de membri ai NATO vor ajunge, în 2024, la angajamentul de a aloca 2% din PIB-ul lor la bugetul apărării.
De asemenea, el a avertizat Rusia că orice atac asupra unei ţări membre NATO "va declanşa răspunsul întregii Alianţe" şi a dat asigurări că "niciun aliat nu va fi atacat atât timp cât transmitem clar acest mesaj Moscovei".
Totodată, secretarul general al NATO s-a declarat împotriva "ideii de a dezvolta un fel de descurajare nucleară comună paralelă între unii aliaţi ai NATO, fără a include Statele Unite şi, probabil, nici Regatul Unit, (deoarece) nu este util şi nu va face decât să submineze descurajarea nucleară care a funcţionat bine pentru mulţi".
"Nu putem niciodată să considerăm pacea de la sine înţeleasă, dar cred că este important să transmitem că nu vedem nicio ameninţare iminentă împotriva vreunui aliat al NATO. Lumea a devenit mai periculoasă, dar NATO a devenit mai puternică'', a insistat el. "Reprezentăm aproximativ 50% din puterea militară totală a lumii. Şi din punct de vedere militar, suntem mai puternici decât Rusia. Dar, în acelaşi timp, cred că războiul din Ucraina a arătat că există nişte lacune serioase în Alianţă'', a remarcat politicianul norvegian.
El s-a referit, printre altele, la întreţinerea sistemelor de armament avansate, care au nevoie de piese de schimb, şi mai ales la muniţie, ale cărei stocuri se epuizează. Deşi acum, a spus el, aliaţii se concentrează asupra modului de creştere a producţiei şi se creează noi fabrici, "este urgent să facem mai mult". Stoltenberg a făcut, de asemenea, aluzie la problema interoperabilităţii armelor din cauza "micilor modificări" aduse standardelor NATO de către unii aliaţi pentru "a-şi proteja propria industrie".
Von der Leyen: Nu este vorba doar despre Rusia şi Ucraina, ci şi despre supravieţuirea democraţiei
Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, că războiul nu este doar o problemă a Rusiei şi Ucrainei, ci este ceva care afectează securitatea Europei şi se pune problema dacă democraţia va supravieţui.
Foto: (c) ANNA SZILAGYI / EPA
"Nu este vorba doar despre Ucraina, ci despre trimiterea unui semnal altora. Întrebarea este dacă democraţia va supravieţui în lume şi dacă ne putem apăra valorile. Răspunsul trebuie să fie da'', a spus Von der Leyen într-un panel care i-a inclus pe premierul olandez Mark Rutte şi pe prim-ministrul norvegian Jonas Gar Store, potrivit EFE.
Cei trei participanţi au convenit asupra necesităţii intensificării ajutorului pentru Ucraina şi, de asemenea, şi-au exprimat speranţa că Congresul SUA va da undă verde noului pachet de ajutor. "Trebuie să facem mai mult pentru a sprijini Ucraina. Intensificăm producţia de arme'', a spus Rutte.
În acest sens, Von der Leyen a reamintit că Comisia va prezenta în curând o strategie în această privinţă.
"Trebuie să creştem cheltuielile, dar şi să fim mai eficienţi în achiziţii. Faceţi achiziţii comune şi, de asemenea, asiguraţi-vă că se fac investiţii în Europa pentru că, dacă statele membre cheltuiesc miliarde, vor dori să fie generate şi locuri de muncă în UE'', a declarat ea.
Politiciana germană a recunoscut că Rusia are în prezent un avantaj în ceea ce priveşte numărul de soldaţi pe care îi sacrifică constant şi foloseşte armele pe care le primeşte de la Iran şi Coreea de Nord şi a adăugat că, pentru a compensa acest lucru, Europa trebuie să fie mai inteligentă decât ruşii.
"Trebuie să fim mai deştepţi decât ruşii. Să folosim arme de înaltă precizie. În timp ce (preşedintele rus Vladimir) Putin sacrifică permanent soldaţii pe linia frontului în Ucraina, fiecare viaţă este sacră", a spus el.
Von der Leyen a spus că a fost impresionată de sprijinul populaţiei europene acordat Ucrainei de la bun început şi a apreciat că există un consens cu privire la necesitatea de a-l opri pe Putin.
"Există un consens că Putin nu se va opri, trebuie să-l oprim noi. Cred că oamenii înţeleg că este ceva care le afectează viaţa", a spus ea. "Nu pot exista zone de criză în Europa. Sunteţi cu Putin sau cu democraţia", a adăugat ea. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Autoritățile ucrainene afirmă că au recuperat 176 de kilometri pătrați de teritoriu în nordul regiunii Donețk
Șeful Corpului al Treilea al armatei ucrainene, generalul Andrii Bilețki, a anunțat luni recuperarea a 176 de kilometri pătrați de teritoriu în nordul regiunii Donețk, în cadrul Operațiunii Vivaldi, în care Ucraina ar fi provocat aproximativ 2.000 de victime rușilor și ar fi capturat 250 de prizonieri de război, informează EFE.
Europa trebuie să regăsească ''curajul fondatorilor săi'' și să nu cedeze în fața ''revenirii naționalismelor'' (Macron)
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel luni la Europa să regăsească ''curajul părinților săi fondatori'' și să nu cedeze în fața ''replierii'' și ''revenirii naționalismelor'', în timpul unei întâlnirii în prezența papei Leon al XIV-lea pe tema construcției europene și păcii la M
Germania consideră că Rusia rămâne reticentă în a negocia încheierea războiului din #Ucraina
Berlinul a afirmat luni că primele sale discuții directe cu Moscova de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina au arătat că pozițiile celor două părți rămân extrem de divergente și că Rusia nu este încă dispusă să se angajeze în negocieri serioase pentru a pune capăt războiului, a consemnat Reuters. &
Apărare: Țările UE au aprobat cinci proiecte paneuropene majore, cu un buget inițial de 325 de milioane de euro
Țările membre ale Uniunii Europene au aprobat luni cinci proiecte de apărare paneuropene ce sunt acum eligibile pentru finanțare de la bugetul UE și vizează măsuri defensive în spațiu, în aer și pe mare, inclusiv contra dronelor, transmite Reuters. Proiectele defensive europene de interes comun (EDPCI) le permit țărilor europene să
Iraniana Nasrin Sotoudeh a câștigat Premiul Vaclav Havel pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei
Avocata iraniană Nasrin Sotoudeh a câștigat luni Premiul Vaclav Havel al Consiliului Europei, acordat de principala instituție pentru drepturile omului de pe continent, relatează AFP. Activistă împotriva pedepsei cu moartea și a purtării obligatorii a hijabului pentru femei, Nasrin Sotoudeh ''a reprezentat activiști, jurnal
Grecia speră ca un centru de returnare a migranților să fie ''operațional în a doua jumătate a anului 2027''
Grecia speră că un centru de detenție care să permită returnarea migranților ''într-o țară africană'' va fi ''operațional în a doua jumătate a anului 2027'', a declarat luni ministrul grec al migrației, Thanos Plevris, conform AFP. Ministrul a participat sâmbătă la o întâlnire pe ac
Ucraina ''trebuie să plătească'' pentru atacurile în profunzimea Rusiei, afirmă Kremlinul
Ucraina ''trebuie să plătească'' pentru atacurile desfășurate în ultimele luni în profunzimea Rusiei, inclusiv cele efectuate în timpul recentelor alegeri legislative, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agențiilor Reuters și EFE. Președintele ucrainean Volodimir Z
Serbia: Vucic, care a demisionat pentru a candida la alegerile parlamentare, i-a predat atribuțiile prezidențiale lui Brnabic
Aleksandar Vucic, care a demisionat duminică din funcția de președinte ale Serbiei, i-a predat luni atribuțiile prezidențiale șefei parlamentului de la Belgrad, Ana Brnabic, care va asigura interimatul funcției până la alegerea unui nou președinte, transmite Tanjug. Într-o
Suspecții arestați aproape de o bază aeriană britanică folosită de SUA în atacurile împotriva Iranului au fost interogați
Poliția britanică a interogat luni cinci bărbați suspectați de infracțiuni legate de terorism și folosirea de explozivi, după ce au fost arestați în apropierea unei baze aeriene folosite de SUA în bombardamentele împotriva Iranului, și încearcă să stabilească dacă Teheranul se află în spatele unei tentative de atac terorist împotriva acele
Parlamentul ungar a ridicat imunitatea premierului Magyar și a doi foști miniștri în guvernul Orban
Parlamentul ungar a votat luni favorabil suspendarea imunității premierului Peter Magyar, așa cum acesta însuși a cerut, pentru a putea fi investigat într-un dosar deschis în urma unei acuzații de furt după ce în urmă cu doi ani i-ar fi smuls unei persoane telefonul mobil cu care-l filma și l-ar fi aruncat în Dunăre. În același timp, a fos
UE vrea să își consolideze răspunsul la atacurile hibride rusești
Uniunea Europeană va discuta luni posibila înființare a propriului mecanism de urgență, inspirat de cel al NATO, pentru a consolida răspunsul comun la 'atacurile hibride' atribuite Moscovei, a indicat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, relatează AFP. 'Este vorba despre tot ceea ce se situează sub pragul agresiunii armate și des
Rusia a atacat în #Ucraina centre de date și infrastructuri energetice și portuare
Rusia a atacat în noaptea de duminică spre luni în Ucraina centre de date aparținând companiilor de telefonie și internet, infrastructuri energetice și aerodromuri în regiunea capitalei Kiev, precum și infrastructuri portuare și nave comerciale în regiunea sudică Odesa, potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de agenția EFE.
Olanda 'regretă profund decizia inutilă' a Israelului de revocare a acreditărilor diplomaților olandezi în Cisiordania (ministru)
Regatul Țărilor de Jos regretă 'profund' decizia 'inutilă' luată de Israel de a revoca acreditările diplomaților olandezi aflați la post în Cisiordania, a declarat luni ministrul de externe Tom
Iranul afirmă că nu are discuții planificate cu Statele Unite
Agenția de știri de stat iraniană IRNA a relatat luni că nu sunt planificate noi discuții între Iran și Statele Unite, în ciuda sugestiei președintelui american Donald Trump că acestea ar putea fi reluate în curând, conform AFP. 'Delegația iraniană prezentă la New York (pentru Adunarea Generală a ONU - n.r.) nu intenționează
Franța: Francois Hollande afirmă că ar putea candida în 2027 dacă victoria pare realizabilă (presă)
Fostul președinte socialist francez Francois Hollande ar putea decide să candideze la președinție în 2027, dar numai dacă va vedea o șansă reală de victorie, conform unui interviu pe care l-a acordat pentru cotidianul italian La Repubblica și apărut luni, relatează Reuters. 'A candida la președinție nu este o decizie care să fie luată cu ușurință, cu
