Egiptul se pregăteşte de un scrutin prezidenţial lipsit de surprize în urma căruia preşedintele în exerciţiu Abdel Fattah al-Sissi ar urma să câştige un al treilea mandat, în pofida nemulţumirii sociale în creştere pe fondul crizei economice grave, relatează AFP într-un comentariu amplu.

De duminică şi până marţi, egiptenii de peste 18 ani vor avea de ales între patru candidaţi: fostul mareşal Al-Sissi la putere după ce l-a înlăturat din fruntea ţării pe islamistul Mohamed Morsi în 2013, şi alţi trei candidaţi în general puţin cunoscuţi marelui public.

În ţara cu cea mai mare populaţie din lumea arabă, cu aproape 106 milioane de locuitori, organizarea se anunţă una faraonică: circa 9.400 de birouri de vot, 15.000 de angajaţi din justiţie mobilizaţi şi o perioadă de vot care se întinde pe trei zile.

Rezultatele vor fi anunţate pe 18 decembrie, cu excepţia cazului în care va fi necesară organizarea unui al doilea tur. Acest scenariu pare totuşi puţin probabil, în lumina alegerilor din 2014 şi 2018, în care Al-Sissi a câştigat cu peste 96% din voturi.

Pentru acest nou scrutin anumiţi observatori au anticipat pentru un timp o competiţie mai strânsă. Însă cele două figuri ale opoziţiei care intenţionau să aducă o schimbare majoră - fără o speranţă reală de victorie ci mai degrabă pentru a face auzită o voce disidentă cel puţin în timpul campaniei - sunt în închisoare sau în aşteptarea procesului.

Dincolo de problema drepturilor omului - Egiptul se află pe locul 135 din 140 de ţări în clasamentul dedicat respectării statului de drept al World Justice Project - prioritatea numărul unu a egiptenilor este situaţia economică.

Inflaţia este de 40% şi devalorizarea monedei naţionale au făcut să crească preţurile, iar sectorul privat nu încetează să se contracteze. Subvenţiile publice dispar unele după altele sub presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Acelaşi FMI aşteaptă în continuare să poată derula evaluări trimestriale după un nou împrumut către Egipt, a doua cea mai expusă ţară din lume unui risc de încetare de plăţi, potrivit Bloomberg.

Conştient de aşteptările economice ale alegătorilor, candidatul Hazem Omar a dat asigurări că "prima decizie", dacă este ales, ar fi "un control al inflaţiei suprimând TVA-ul la produsele de bază".

El a făcut aceste declaraţii la singura dezbatere între candidaţi, la care Abdel Fattah al-Sissi a trimis un membru al echipei de campanie pentru a-l reprezenta.

Un alt candidat, Farid Zahran, aflat în fruntea unui mic partid de stânga, a promis "eliberarea tuturor deţinuţilor de opinie", al căror număr este estimat la câteva mii de la venirea la putere a lui Al-Sissi, şi "suprimarea legilor liberticide".

Din punctul de vedere al Arab Reform Initiative, "victoria garantată a dlui Sissi nu are nimic de a face cu popularitatea sa sau cu performanţele sale economice".

Preşedintele în exerciţiu "va câştiga pentru că el controlează instituţiile statului şi foarte temutul aparat de securitate, în plus faţă de eliminarea oricărui concurent serios", susţine centrul de cercetare cu sediul la Paris.

Ezzat Ibrahim, membru al Consiliului guvernamental al drepturilor omului, dezminte că zarurile sunt aruncate dinainte.

Portretele lui Al-Sissi, omniprezente

"Să afirmi că alegerile sunt câştigate în avans înseamnă că vrei să-i împiedici pe egipteni să-şi exercite drepturile şi să promovezi o proastă imagine a statului", a declarat el pentru AFP.

Pe străzi totuşi, afişele şi banderolele care proclamă susţinerea partidului sau a unor figuri locale către preşedintele la final de mandat se află peste tot. Afişele de campanie cu alţi candidaţi sunt însă rare.

Dincolo de provocările interne, Arab Reform Initiative subliniază impactul războiului între Hamasul palestinian şi Israel în Fâşia Gaza, vecină cu Sinaiul egiptean.

Acest conflict, afirmă centrul, "ameninţă economia egipteană deja instabilă dintr-o lovitură, resuscitând protestele stradale".

Pe 20 octombrie, sute de egipteni au îndreptat un marş de solidaritate cu palestinienii din Gaza către emblematica piaţă Tahrir - unde în 2011 manifestaţiile au dus la căderea preşedintelui de atunci Hosni Mubarak - după care au fost rapid dispersaţi. De atunci, nicio manifestaţie pro-palestiniană nu a mai fost autorizată în această ţară unde protestele sunt ilegale.

Din punctul de vedere al Arab Reform Initiative, "Al-Sissi speră probabil că războiul din Gaza îi va aduce o pârghie de presiune asupra Golfului şi Occidentului", pentru că este un interlocutor de neocolit în conflictul israeliano-palestinian, încercând în acelaşi timp să obţină sprijinul "donatorilor internaţionali pentru a uşura criza economică".

Egiptul, condus cu mână de fier de Al-Sissi din 2014

Pe 28 mai 2014, fostul şef al armatei Abdel Fattah al-Sissi câştiga alegerile prezidenţiale cu 96,9% din voturi, după ce a eliminat întreaga opoziţie, în special islamistă. Dar rata de absenteism a fost de 53%.

Al-Sissi conducea de facto Egiptul de aproape un an, după ce l-a destituit şi încarcerat pe islamistul Mohamed Morsi, primul şef de stat al ţării ales democratic, apoi a declanşat o represiune sângeroasă a susţinătorilor săi, respectiv a membrilor Frăţiei Musulmane, considerată "organizaţie teroristă".

La sfârşitul lui 2015 egiptenii au ales un parlament dominat de Al-Sissi, în urma unor alegeri legislative marcate de absenţa aproape totală a candidaţilor opoziţiei. Rata foarte scăzută de participare (28%) a contrastat cu fervoarea populară provocată de alegerile legislative din 2012, organizate după revolta populară care l-a alungat de la putere pe Hosni Mubarak în 2011. Aceste alegeri au fost câştigate atunci detaşat de Frăţia Musulmană.

Mai multe atentate sângeroase au vizat în special forţele de securitate, dar şi civili.

Pe 31 octombrie 2015, cei 224 de oameni aflaţi la bordul unui Airbus rus au murit în explozia aparatului de zbor după decolarea din staţiunea balneară Sharm el-Sheikh în Sinai, un atac revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic.

Pe 9 aprilie 2017, două atentate, revendicate tot de SI, asupra a două biserici copte din Tanta şi Alexandria, s-au soldat cu 45 de morţi.

Pe 24 noiembrie 2017, un atentat asupra unei moschei din Sinai, frecventată de adepţi ai sufismului, a provocat moartea a peste 300 de credincioşi. Atacul nu a fost revendicat, dar SI este principalul suspect. Din 2018, armata derulează o operaţiune de anvergură împotriva SI în nordul Sinai.

Abdel Fattah al-Sissi a fost reales în martie 2018 pentru un al doilea mandat cu peste 97% din voturi.

La sfârşitul lui mai, Uniunea Europeană a denunţat arestările opozanţilor şi personalităţilor societăţii civile.

În aprilie 2019, o revizuire constituţională controversată, aprobată prin referendum cu 88,83%, îi întăreşte prerogativele, îi prelungeşte mandatul la şase ani şi îi permite să candideze pentru un nou mandat.

ONG-urile acuză ţara că reprimă tot mai mult orice formă de opoziţie, islamistă sau liberală. Amnesty International a denunţat în decembrie 2020 o "frenezie a execuţiilor". Cairo a negat aceste acuzaţii, făcând referire la un imperativ de "stabilitate" şi de "luptă antiteroristă".

În septembrie 2021, Abdel Fattah al-Sissi a lansat o "strategie a drepturilor omului", în care afirma că educaţia, sănătatea sau electricitatea sunt drepturi mai necesare decât, de exemplu, cel la adunare, aproape interzis în Egipt.

În octombrie 2023, şase ONG-uri internaţionale şi egiptene de apărare ale drepturilor omului au făcut apel la ONU să examineze "recurgerea sistematică la tortură" de către Egipt. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)