Parlamentul Columbiei a înăsprit condițiile oferite membrilor grupărilor armate ilegale care se predau, prin adoptarea unui proiect de lege propus de președintele Abelardo De La Espriella care încheie politica de 'pace totală' a fostului președinte Gustavo Petro, relatează miercuri Reuters.

Noua legislație le interzice acestor combatanți să ocupe funcții publice sau să participe la negocieri de pace. De asemenea, pentru a beneficia de o reducere a pedepselor, ei trebuie să îndeplinească o serie de condiții mai stricte, de la denunțarea altor membri ai grupării lor până la predarea unor active.

Această inițiativă este una dintre primele victorii legislative ale președintelui de dreapta, care a promis în campania electorală să pună capăt negocierilor de pace cu gherilele de stânga și cu grupurile infracționale, precum și să mobilizeze armata împotriva acestor grupări.

Guvernul președintelui De La Espriella susține că negocierile de pace desfășurate de fostul președinte, care au condus la suspendarea mandatelor de arestare și încetarea focului, au permis grupărilor armate să-și crească efectivele și să preia controlul asupra unor zone strategice utilizate pentru traficul de droguri și exploatarea minieră ilegală.

Spre sfârșitul mandatului său, președintele Gustavo Petro a recunoscut că planul său de 'pace totală' nu a fost realizat integral, dar a evidențiat reducerea numărului crimelor la nivel național.

Potrivit Ministerului Apărării, numărul membrilor grupărilor armate ilegale din Columbia a crescut de la 15.120, la sfârșitul anului 2022, la aproximativ 28.802, în iulie 2026.

Conform legii adoptate acum, membrii grupărilor armate ilegale trebuie să depună armele, să-i denunțe pe ceilalți membri ai acestor grupări, să predea minorii recrutați sau răpiți, să contribuie la căutarea persoanelor dispărute, să cedeze activele deținute și să furnizeze informații despre legăturile lor politice și rețelele de corupție.

În schimb, pedepsele lor pot fi reduse cu până la 50%, procent care scade la 30% în cazul comandanților, dar liderii acestor grupări nu pot primi pedepse mai mici de 10 ani de închisoare.

Gustavo Petro, primul președinte de stânga al Columbiei și fost membru al grupării de gherilă M-19, a reluat negocierile de pace cu Armata de Eliberare Națională la sfârșitul anului 2022, în cadrul unor eforturi mai largi către o 'pace totală' și încheierea conflictului care durează de șase decenii și a ucis în acest timp peste 450.000 de persoane. Totuși, fostul președinte nu a reușit să-și pună în practică promisiunea, întrucât discuțiile au produs puține rezultate concrete.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)