Israel-Hamas/Cazul jurnaliştilor omorâţi şi răniţi în Liban la 13 octombrie: O anchetă a AFP indică un obuz de tanc israelian
O anchetă a agenţiei France Presse, publicată joi, asupra bombardamentului ce a omorât un jurnalist Reuters şi a rănit alţi şase reporteri, dintre care doi de la AFP, în sudul Libanului la 13 octombrie indică un obuz de tanc israelian.
Issam Abdallah, în vârstă de 37 de ani, a fost ucis în timp ce lucra împreună cu şase jurnalişti lângă graniţa cu Israelul. Doi colegi de la Reuters, doi jurnalişti de la postul de televiziune Al Jazeera şi doi de la AFP au fost răniţi. Printre aceştia se numără şi fotografa Christina Assi, de 28 de ani, grav rănită, căreia i-a fost amputat piciorul drept şi care rămâne spitalizată.
Aceşti reporteri veniseră să relateze despre confruntările transfrontaliere dintre armata israeliană şi grupuri armate în sudul Libanului, unde comunitatea internaţională este îngrijorată de riscul extinderii conflictului dintre Israel şi Hamas.
AFP a investigat prin analiză şi verificarea încrucişată a imaginilor de la şase instituţii de presă prezente în acea zi şi a unor mărturii de la jurnalişti, localnici şi surse de securitate, precum şi intervievând mai mulţi experţi în armament.
Aceste şapte săptămâni de investigaţii, efectuate împreună cu colectivul britanic de experţi şi anchetatori independenţi Airwars, arată că la originea atacului mortal s-a aflat un obuz de tanc de 120 mm stabilizat cu aripi, folosit exclusiv de armata israeliană în regiune.
Succesiunea celor două lovituri a avut loc la un interval de 37 de secunde, subliniază experţii intervievaţi de AFP şi Airwars. Jurnaliştii erau de asemenea clar identificabili.
O investigaţie a agenţiei Reuters publicată joi concluzionează de asemenea că a fost vorba de tiruri de tancuri israeliene.
Alte două investigaţii efectuate separat de organizaţiile pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) şi Amnesty International, pe care AFP le-a putut consulta înainte de publicarea lor, se referă ambele la "lovituri israeliene".
HRW a condamnat "un atac aparent deliberat asupra civililor" care "ar trebui sau ar putea fi urmărit penal ca o crimă de război".
Conform Amnesty, "acesta este probabil un atac direct asupra civililor, care trebuie investigat ca o crimă de război".
La 14 octombrie, autorităţile libaneze au acuzat Israelul că este responsabil pentru tiruri, invocând "moartea deliberată".
Întrebată de AFP despre concluziile anchetei sale comune cu Airwars, armata israeliană nu a răspuns.
Aceasta a declarat iniţial că îi pare "foarte rău" pentru moartea jurnalistului Issam Abdallah, fără să-şi recunoască responsabilitatea, afirmând că efectuează "verificări".
"Este absolut fundamental să avem răspunsuri din partea Israelului. De îndată ce a avut loc acest incident, am solicitat Israelului să efectueze o anchetă aprofundată pentru a afla ce s-a întâmplat exact. Două luni mai târziu, încă aşteptăm răspunsuri", a declarat directorul de informaţii al AFP, Phil Chetwynd.
"AFP a spus foarte clar că va urmări toate mijloacele legale pe care le consideră posibile şi pertinente pentru a se asigura că se face dreptate pentru Christina şi Issam", a adăugat el.
La ora 18.02 în ziua de vineri, 13 octombrie, cele două lovituri succesive au vizat grupul de jurnalişti poziţionaţi pe înălţimile Alma El Chaeb, un sat situat la mai bine de un kilometru de 'Linia Albastră', demarcaţia dintre Liban şi Israel supravegheată de ONU.
Schimburi de focuri aproape zilnice au loc între armata israeliană şi combatanţii şiiţi ai mişcării libaneze pro-iraniene Hezbollah şi braţul local al mişcării islamiste palestiniene Hamas, stârnind temeri asupra extinderii conflictului provocat de atacurile fără precedent ale Hamas împotriva Israelului la 7 octombrie.
În Liban, tirurile şi bombardamentele israeliene au făcut peste 110 morţi, dintre care majoritatea luptători Hezbollah şi peste o duzină de civili, inclusiv trei jurnalişti, potrivit unui bilanţ al AFP. Cel puţin şase soldaţi israelieni şi trei civili au fost ucişi în Israel în atacuri provenite din Liban, conform autorităţilor.
Toţi reporterii erau echipaţi cu căşti şi veste antiglonţ marcate "Press", în spatele camerelor lor plasate vizibil pe trepiede, aşa cum arată un video filmat cu telefonul şi postat pe contul de Instagram al Christinei Assi la scurt timp după ora 17.00. Pe fundal se văd coloane de fum care se ridicau din văile împădurite la locul loviturilor.
Ancheta a urmărit să stabilească dacă jurnaliştii ar fi putut fi confundaţi cu luptători aparţinând uneia sau alteia dintre grupurile armate active în regiune - Hezbollahul, dar şi grupuri palestiniene precum brigăzile Ezzedin al-Qassam, braţul armat al Hamas, sau brigăzile al-Quds, aripa militară a Jihadului Islamic palestinian - care au lansat mai multe atacuri în nordul Israelului în ultimele săptămâni.
Faptul că jurnaliştii erau "clar vizibili din poziţiile militare israeliene" şi prezenţa a cel puţin unei drone şi a unui elicopter în apropiere în ora precedentă loviturilor 'coroborează analiza conform căreia armata israeliană ştia sau ar fi trebuit să ştie că cei şapte indivizi prezenţi erau jurnalişti şi, cu toate acestea, i-a vizat nu o dată, ci de două ori", a declarat pentru AFP Aya Majzoub, director regional adjunct pentru Orientul Mijlociu şi Africa la Amnesty.
Ancheta AFP nu a putut stabili ce unitate militară a fost implicată sau de la ce nivel de comandă a venit ordinul de a trage.
Mai multe incidente similare au avut loc în regiune în ultimele săptămâni, în timp ce jurnaliştii transmiteau în direct imagini ale confruntărilor cu Israelul.
Un jurnalist de la canalul Al Jazeera a fost rănit uşor la 13 noiembrie de tiruri israeliene, în timp ce acoperea cu alţi corespondenţi bombardamentele în direct din sudul Libanului, lângă o maşină marcată "presa", potrivit unei media publice libaneze, unei autorităţi locale şi jurnaliştilor la faţa locului.
La 21 noiembrie, doi jurnalişti de la canalul pro-iranian Al Mayadeen au fost ucişi împreună cu încă o persoană în lovituri israeliene în sudul Libanului, potrivit media oficiale libaneze.
Prim-ministrul libanez Najib Mikati "a condamnat ferm" acest 'atac', acuzând Israelul că vrea "să reducă la tăcere mass-media care denunţă crimele şi agresiunile sale".
Al Jazeera a "condamnat ferm" ceea ce a descris drept "ţintirea deliberată a jurnaliştilor de către forţele israeliene în sudul Libanului" la 13 octombrie.
Canalul din Qatar a cerut Curţii Penale Internaţionale "să tragă la răspundere Israelul şi armata sa pentru crimele lor odioase".
Un purtător de cuvânt al agenţiei Reuters s-a declarat "şocat că un grup de jurnalişti clar identificaţi ar fi putut fi atacat în acest mod".
Agenţia de presă şi-a reiterat apelul către autorităţile israeliene să investigheze aceste atacuri. "Au trecut aproape două luni de când le-am cerut să ancheteze şi încă nu am auzit nimic", a adăugat el.
"Practic, la fel de mulţi jurnalişti au murit în ultimele două luni ca în douăzeci de ani de conflict în Afganistan", a dezvăluit directorul de informaţii al AFP. "Nu putem lăsa să se dezvolte o astfel de cultură a impunităţii şi este absolut esenţial ca sectorul media să se mobilizeze pentru a se asigura că se face ceva", a adăugat Phil Chetwynd.
Potrivit celui mai recent bilanţ al Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) publicat la 7 decembrie, "cel puţin 63 de jurnalişti şi lucrători media" au fost ucişi de la începutul războiului pe 7 octombrie.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SUA: Trump anunță 'un tur de campanie de 32 de zile' în sprijinul candidaților republicani înaintea alegerilor din noiembrie
Președintele american Donald Trump a declarat marți că plănuiește 32 de zile de deplasări în campania electorală premergătoare alegerilor din noiembrie, plasându-se pe sine și bilanțul activității sale în centrul eforturilor republicanilor de a-și păstra controlul asupra Congresului, în contextul în care sondajele indică faptul că democr
Iranul a primit răspunsul SUA pentru un plan pe șapte zile, dar ordinea etapelor provoacă divergențe (Reuters)
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a primit marți, prin intermediul mediatorilor qatarezi, un răspuns din partea Statelor Unite cu privire la un plan pe șapte zile menit să construiască o stare de încredere între Washington și Teheran, dar principalul punct de divergență nu îl constituie planul în sine, ci ordinea etapelor acestuia, a
Trupele SUA părăsesc ultimele baze din Irak, provocând temeri că vor lăsa în urmă un vid de securitate (Reuters)
Forțele americane se retrag miercuri din ultimele baze din Irak, suscitând temeri că vor lăsa în urmă un vid de securitate, încurajând milițiile șiite susținute de Iran și dând grupării Statul Islamic o șansă de a se regrupa, relatează miercuri Reuters într-o amplă analiză. Plecarea trupelor americane, celeb
SUA: Trump renunță la recursul împotriva plății unor compensații scriitoarei Jean Carroll pentru agresiune sexuală
Președintele american Donald Trump a renunțat marți la un proces pe care l-a deschis pentru a suspenda aplicarea unei hotărâri judecătorești prin care, după ce a fost condamnat definitiv într-un proces civil pentru agresiune sexuală și defăimare, a fost obligat să-i plătească scriitoarei fostă jurnalistă Jean Carroll daune morale de 5,6 milioane de dolari
Venezuela: Președinta interimară Delcy Rodriguez recunoaște utilizarea 'abuzivă' a legii împotriva incitării la ură
Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a recunoscut marți că autoritățile au utilizat 'abuziv' legea împotriva incitării la ură, un instrument folosit pentru a justifica zeci de arestări politice, și a promis o reformă în acest sens, așa cum au cerut opoziția și ONG-uri, relatează miercuri AFP. În ultimu
Burnham afirmă că Regatul Unit ar trebui să ia în considerare o eventuală revenire în Uniunea Europeană
Premierul britanic Andy Burnham a declarat miercuri că Regatul Unit ar trebui să ia în considerare opțiuni privind relația sa viitoare cu Uniunea Europeană, inclusiv o eventuală revenire în blocul comunitar, în timp ce actualul șef al guvernului de la Londra își intensifică eforturile de a reconstrui legăturile cu Europa, relatează Reuters.
#Ucraina: Atac aerian rusesc asupra Kievului și a regiunii înconjurătoare, soldat cu trei morți și șapte răniți (autorități)
Loviturile aeriene întreprinse miercuri dimineață de forțele ruse asupra capitalei ucrainene, Kiev, și a regiunii înconjurătoare au provocat moartea a trei persoane, printre care un copil, și rănirea altor șapte, transmite Reuters, citând oficiali de la Kiev. Potrivit Administrației militare a Kievului, în urma atacului
SUA: Curtea Supremă elimină din nou limitele privind expulzarea imigranților către țări terțe
Curtea Supremă a Statelor Unite, majoritar conservatoare, a ridicat din nou marți, până la noi ordine, restricțiile privind expulzarea imigranților fără acte către țări terțe și a decis să preia cazul, transmite AFP. Împotriva avizului celor trei judecători progresiști (dintr-un total de nouă), Curtea dă astfel câștig de cauz
Pentagonul alege Boeing pentru a fabrica viitorul avion de luptă al US Navy
Departamentul american al Apărării a anunțat marți că a selectat constructorul aerospațial Boeing pentru a fabrica avionul de luptă de nouă generație al Marinei Statelor Unite, un contract evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, notează AFP. Potrivit unui comunicat al Pentagonului, avionul de luptă, botezat în această etapă F/A-XX, ar
Mexicul este pe cale să interzică dubla cetățenie pentru candidații la președinție
Senatul mexican a aprobat marți o reformă constituțională care îi va obliga pe candidații la alegerile prezidențiale și la posturile de guvernator al statelor să renunțe la eventuala dublă cetățenie pentru a putea candida, relatează AFP. Înainte de a fi adoptat definitiv, textul trebuie să treacă de adunările legislative ale celor
Explozii de mine în zona demilitarizată: Coreea de Nord respinge acuzațiile Seulului
Influenta soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, Kim Yo Jong, a respins acuzațiile sud-coreene potrivit cărora Phenianul ar fi responsabil pentru explozia unor mine care au rănit trei soldați în zona demilitarizată săptămâna trecută, a raportat miercuri presa de stat, transmite AFP. Această acuzație a Seulului 'este josnică
Statele Unite înăspresc din nou sancțiunile împotriva Cubei
Statele Unite au anunțat marți înăsprirea sancțiunilor împotriva Cubei, cu noi restricții privind operațiunile financiare legate de insula comunistă și o reducere a autorizațiilor de călătorie pentru cetățenii americani, transmite AFP. Sancțiunile, actualizate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), din subordinea Depa
Senatul spaniol respinge ratificarea tratatului de prietenie cu Franța, în plină vizită a lui Macron la Madrid
Senatul spaniol, dominat de opoziția de dreapta, a respins marți seară ratificarea tratatului de prietenie dintre Spania și Franța, în plină vizită de stat a președintelui Emmanuel Macron la Madrid, notează AFP. În detaliu, 142 de senatori de dreapta (Partidul Popular, PP) și de extremă-dreapta (Vox) au votat împotriva acestu
Slovacia: Un ministru pierde încrederea Parlamentului, majoritatea lui Fico amenințată
Ministrul slovac al mediului, Tomas Taraba, a pierdut marți un vot de încredere în Parlament, slăbind guvernul premierului naționalist Robert Fico, în timp ce deputați din rândul aliaților săi de extremă dreapta din Partidul Național Slovac (SNS) amenință să îl priveze de scurta sa majoritate, notează AFP. Parlame
Germania: Extrema-dreaptă speră să conducă Saxonia-Anhalt în decembrie
Candidatul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) din Saxonia-Anhalt, regiune din estul țării, speră să fie ales în decembrie premier al acestui land, a afirmat acesta marți, ceea ce ar reprezenta o premieră în Germania postbelică, notează AFP. După victoria sa la alegerile regionale de la începutul l










