Pe lângă pericolul atacurilor ruseşti permanente, soldaţii ucraineni se confruntă în multe din poziţiilor lor pe front cu invazia şobolanilor, care le distrug chiar şi muniţiile, şi trebuie să se adapteze la început de iarnă temperaturilor scăzute şi noroiului, relatează vineri într-un reportaj agenţia EFE.

Pisicile au devenit în ultimele săptămâni vedetele reţelelor sociale ucrainene, un motiv fiind ajutorul emoţional pe care felinele îl aduc soldaţilor nevoiţi acum să se lupte şi cu rozătoarele, nu doar cu ruşii. Majoritatea pisicilor din social media apar în fotografii împreună cu stăpânii lor îmbrăcaţi în uniformă.

"Şobolanii au devenit o mare problemă pentru soldaţii ucraineni, distrug bunuri şi muniţii sau efectiv le îngreunează somnul", se arată pe contul de Instagram denumit "Ukrainian War Cats" ('Pisicile de război ucrainene').

"Este un număr incredibil (de şobolani). Mănâncă tot: plastic, lemn şi muniţii, ronţăie prin ziduri şi pereţi", spune Oleksandr Jugan, un soldat ucrainean de pe frontul din provincia Doneţk.

Culturile agricole din zona frontului nu au mai fost culese, ceea ce oferă hrană din belşug pentru rozătoare. De asemenea, "ostilităţile au alungat alţi prădători, precum vulpile sau bufniţele, astfel că şobolanii se reproduc în ritmuri anormale", explică acelaşi soldat.

Pentru a contracara "invazia" şobolanilor, soldaţii ucraineni adoptă pisici. Jugan spune că "a dat de lucru" unei pisici şi celor patru pui ai săi, dar "evident nu este de ajuns".

Otrava nu este o opţiune, având în vedere eficienţa redusă şi mirosul ce se răspândeşte rapid prin refugiile subterane dacă vreun şoarece moare acolo. Jugan şi camarazii săi folosesc capcane şi în fiecare dimineaţă transportă circa 50 de şobolani capturaţi, vii, pentru a-i arunca într-o râpă din apropiere, în speranţa că rozătoarele nu vor găsi drumul de întoarcere.

Iar odată ce temperaturile au scăzut sub zero grade, lupta cu frigul devine o altă provocare pentru soldaţii ucraineni, deşi experienţa iernii trecute ar presupune că acum sunt mai bine pregătiţi.

"Suntem deja echipaţi corespunzător cu uniforme termice", spune soldatul Jugan. Însă din cauza ameninţării constante a atacurilor ruseşti, soldaţii nu-şi pot aduce materiale pentru o izolare adecvată a refugiilor. Ei folosesc instalaţii de încălzire cu gaz, în locul sobelor cu lemne care sunt mai eficiente dar degajă fum ce poate fi detectat de inamic. Însă cei care luptă în tranşee în prima linie a frontului nu-şi pot permite nici măcar atât.

Anul trecut au existat în rândul soldaţilor ucraineni cazuri de degerături ce au necesitat inclusiv amputaţii, în zona Bahmut, unde temperaturile au coborât la -16 grade în timpul ofensivei mercenarilor ruşi Wagner care au capturat ulterior oraşul.

Lumânările pentru tranşee, produse masiv de voluntari folosind carton cerat şi cutii de conserve, pot fi parţial o soluţie pentru puţină căldură şi pentru a fierbe apa, dar în acelaşi timp pot dezvălui localizarea soldaţilor ucraineni de către dronele ruseşti echipate cu sisteme de termoviziune.

"Pentru ei sistemele de încălzire chimice şi pe bază de benzină sunt cele mai importante", spune o voluntară ucraineană, Maria Alfiorova. Împreună cu alţi voluntari, ea desfăşoară mici campanii de strângeri de fonduri pentru a procura astfel de sisteme şi a le aduce pe front soldaţilor ucraineni, nevoiţi să rămână acolo zile în şir echipaţi doar cu ce şi-au adus ei singuri.

Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a afirmat într-un articol de opinie şi un interviu publicate la începutul lunii de The Economist că războiul cu Rusia a ajuns în stadiul unui "război de tranşee", un conflict de uzură în care ambele tabere consumă mari resurse fără ca vreuna să poată obţine înaintări majore, după ce contraofensiva lansată de armata ucraineană în iunie nu a dat rezultatele aşteptate. Prin urmare, a concluzionat Zalujnîi în analiza sa, ce admite pentru prima dată erorile de calcul în strategia militară a Kievului, Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze.

După contraofensiva eşuată, în care armata ucraineană a eliberat doar o mână de sate în partea de sud-est a Ucrainei în provinciile Doneţk şi Zaporojie, cu preţul unor mari pierderi de oameni şi echipamente, în timp ce trupele ruse au lansat la rândul lor acţiuni ofensive mai către nord, trupele ucrainene au reuşit în octombrie să creeze şi să menţină până în prezent un cap de pod peste fluviul Nipru în provincia sudică Herson.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lãzãroiu)