După atacul lansat de Hamas asupra Israelului, la 7 octombrie, Ucraina a comparat gruparea islamistă palestiniană cu Rusia şi şi-a identificat propria cauză cu cea israeliană, abordare care ar putea îndepărta Turcia şi ţările arabe dacă va căpăta prea multă importanţă în discursul de la Kiev, comentează miercuri EFE.

Conform viziunii propuse iniţial de preşedintele Volodimir Zelenski, care coincide cu cea prezentată de Casa Albă pentru aprobarea unui pachet comun de ajutor pentru Israel şi Ucraina, Hamas şi Rusia nu doar că împărtăşesc o alianţă solidă cu Iranul. Ele sunt, de asemenea, în comuniune în scopul lor de a distruge două ţări democratice învecinate care fac parte din comunitatea politică occidentală.

Singurul răspuns posibil la această ameninţare, a apreciat Zelenski, care a apărat dreptul "indiscutabil" al Israelului de a se proteja, este înfrângerea teroriştilor care ucid, torturează, violează şi răpesc civili, fie în Izium, Herson şi Bucea, fie în kibbutzurile din sudul Israelului.

Dar pe măsură ce apar imagini cu civili ucişi în bombardamentele israeliene asupra unor ţinte Hamas din Gaza, cresc apelurile la reţinere adresate Israelului, la fel şi sentimentul de indignare şi respingere în lumea islamică.

La începutul acestui an, Zelenski şi-a stabilit drept obiectiv de acţiune diplomatică atragerea unui sprijin pentru Ucraina şi reducerea influenţei Rusiei în aşa-numitul Sud Global. O parte substanţială din aceste ţări sunt musulmane, remarcă EFE.

Accent pe protejarea civililor

Pe măsura trecerii timpului de la atacul comis de Hamas în 7 octombrie, accentul discursului ucrainean s-a deplasat de la condamnarea miliţiilor islamiste aliate cu Iranul - miliţii care continuă să lanseze rachete împotriva Israelului din nord şi sud - la nevoia de a proteja civilii şi de a căuta soluţii pentru a evita o escaladare a conflictului.

La această schimbare de ton ar fi putut contribui răceala israeliană faţă de Zelenski, care nu a mai vorbit cu premierul Benjamin Netanyahu de când l-a sunat chiar el, imediat după atacul Hamas, notează EFE.

Potrivit presei israeliene, Zelenski a cerut să viziteze Israelul împreună cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken, dar Netanyahu l-a refuzat.

După ce Ministerul de Externe ucrainean a pledat pentru resuscitarea procesului de pace pentru crearea unui stat palestinian, Zelenski a menţinut contacte cu liderii Turciei, Arabiei Saudite şi Qatarului.

Într-o convorbire cu Recep Tayyip Erdogan, Zelenski a fost de acord cu preşedintele turc cu privire la "necesitatea de a garanta protecţia civililor şi respectarea dreptului internaţional umanitar".

Pe lângă faptul că oferă Kievului echipament militar, Turcia este unul dintre principalii aliaţi ai Ucrainei în eforturile sale de a continua exportul de cereale prin Marea Neagră.

Turcia este, de asemenea, un sprijin capital pentru aspiraţiile Ucrainei de a recupera Crimeea, de unde provine minoritatea tătară (de origine turcă), din care fac parte majoritatea prizonierilor politici închişi de autorităţile ruse din peninsulă.

Bunăstarea tătarilor este o temă centrală în discursul administraţiei Zelenski, care a promovat politicieni de origine tătară cu relaţii excelente cu Turcia, precum ministrul apărării, Rustem Umerov.

Qatarul şi negocierile privind recuperarea ostaticilor

Zelenski a discutat şi cu emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hammad al Thani, pe care Israelul îl indică drept principalul mecena al Hamas.

Din acest punct de vedere, bunele relaţii ale Ucrainei cu Qatarul contrazic ideea lansată de Kiev, referitoare la existenţa a două alianţe internaţionale opuse, clar conturate.

Emirul Al Thani a mediat între Ucraina şi Rusia pentru a face posibilă întoarcerea în această lună pe teritoriul controlat de guvernul de la Kiev a patru copii ucraineni deportaţi de ruşi.

Potrivit televiziunii qatariene Al Jazeera, tot datorită medierii sale, Qatarul a făcut posibilă eliberarea primilor ostatici răpiţi din Israel de Hamas şi duşi cu forţa în Gaza.

Zelenski i-a mulţumit lui Al Thani pentru ajutorul acordat Ucrainei şi pentru rolul său în returnarea minorilor ucraineni şi a cerut funcţionarea "fără întrerupere" a coridoarelor umanitare în Gaza.

Şeful statului ucrainean a fost de acord cu emirul Qatarului în a sublinia "necesitatea de a detensiona conflictul, de a căuta pacea şi de a proteja civilii", o retorică ce contrastează cu angajamentul său iniţial privind înfrângerea necondiţionată a "teroriştilor din Hamas" şi a Rusiei, notează EFE. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)