Un avion din Qatar a decolat luni de la Teheran, având la bord cinci deţinuţi americani eliberaţi de Iran în cadrul unui schimb cu SUA şi doi membri de familie ai unora din ei, însoţiţi de ambasadorul Qatarului în Iran. Aeronava a ajuns la Doha la ora 14.40 GMT, transmite AFP.

Un acord între Iran şi Statele Unite, mediat de Qatar, prevede eliberarea de asemenea a cinci deţinuţi iranieni din penitenciarele americane. Oficiali iranieni au afirmat că trei dintre conaţionalii lor eliberaţi din SUA nu se vor întoarce în Iran.

Agenţia Reuters consemnează că au fost eliberaţi oamenii de afaceri Siamak Namazi (51 de ani) şi Emad Sharqi (59 de ani), cu dublă cetăţenie, americană şi iraniană, şi activistul ecologist Morad Tahbaz (67 de ani), care are şi cetăţenie britanică. De luna trecută nu se mai aflau în închisoare, ci în arest la domiciliu. Identităţile celorlalţi doi americani nu au fost dezvăluite.

Oficiali iranieni au afirmat că numele conaţionalilor lor eliberaţi de Statele Unite sunt Mehrdad Moin-Ansari, Kambiz Attar-Kashani, Reza Sarhangpour-Kafrani, Amin Hassanzadeh şi Kaveh Afrasiabi. Doi oficiali au afirmat că Afrasiabi va rămâne în SUA, însă nu au menţionat şi alţi foşti deţinuţi cu aceeaşi opţiune.

Tratativele pentru schimbul de deţinuţi au durat câteva luni.

Cei cinci americani cu dublă cetăţenie eliberaţi urmează să ajungă din Qatar în Statele Unite. Un oficial iranian a declarat că ei "sunt sănătoşi".

Acordul prevede şi deblocarea de către SUA a unor fonduri iraniene în valoare de şase miliarde de dolari. Conform surselor agenţiei citate, Washingtonul şi Teheranul au primit deja confirmarea că banii au fost transferaţi în conturi din Doha.

Nasser Kanaani, purtător de cuvânt al ministerului de externe de la Teheran, a declarat că trei dintre iranienii eliberaţi de americani au cerut să rămână în Statele Unite. El a afirmat că fondurile iraniene implicate, blocate în Coreea de Sud după ce SUA au înăsprit în 2018 sancţiunile împotriva Iranului, urmează să fie disponibile luni.

Conform acordului, Qatarul va verifica folosirea celor 6 miliarde de dolari pentru achiziţia de produse în scopuri umanitare, fiind excluse articolele supuse sancţiunilor americane.

Reuters apreciază că schimbul de deţinuţi elimină un motiv important de iritare în relaţiile bilaterale dintre SUA şi Iran; agenţia reaminteşte că Washingtonul consideră că republica islamică iraniană este un stat sponsor al terorismului, iar Teheranul numeşte Statele Unite "Marele Satan". Diferendele bilaterale sunt legate însă şi de alte probleme, cum ar fi programul nuclear iranian, sancţiunile americane şi prezenţa militară a Statelor Unite în regiunea Golfului Persic.

Qatarul, un stat mic, dar foarte bogat, cu resurse petroliere importante, a încercat să îşi amelioreze imaginea internaţională şi prin organizarea campionatului mondial de fotbal de anul trecut, înaintea eforturilor diplomatice. Pe teritoriul emiratului cu populaţie majoritar sunnită se află o bază militară a SUA, însă conducerea de la Doha are legături apropiate şi cu Iranul, cel mai important pol al islamului şiit.

Pentru acordul privind schimbul de deţinuţi, la Doha au avut loc cel puţin opt runde de negocieri între reprezentanţi iranieni şi americani; aceştia au fost cazaţi în hoteluri diferite şi nu au dialogat direct, ci - conform unei surse a agenţiei Reuters - prin intermediul unei "navete" organizate de Qatar.

Deblocarea celor 6 miliarde de dolari a fost criticată de opoziţia republicană din SUA, care l-a acuzat pe preşedintele democrat Joe Biden că a plătit de fapt o răscumpărare pentru cetăţenii americani. Casa Albă a insistat că a procedat corect.

Namazi i-a mulţumit preşedintelui pentru "deciziile incredibil de dificile" şi pentru că "a pus vieţile oamenilor mai presus de politică". El i-a cerut lui Biden să lanseze o iniţiativă mondială împotriva luării de ostatici.

Sancţiunile americane împotriva Iranului au fost reintroduse în timpul preşedinţiei republicanului Donald Trump, care a retras SUA din acordul puterilor internaţionale cu Teheranul. Conform acestei înţelegeri, cunoscute sub acronimul JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action - Planul comun de acţiune cuprinzător), programul nuclear iranian urma să fie îngheţat, în schimbul suspendării sancţiunilor. Comunitatea internaţională era reprezentată de cele cinci state membre ale Consiliului de Securitate al ONU - SUA, Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa - alături de Uniunea Europeană şi Germania. Ulterior retragerii SUA, Iranul a reluat procesul de îmbogăţire a uraniului, iar tratativele pentru restabilirea JCPOA nu au înregistrat mari progrese, în ciuda revizuirii poziţiei americane sub preşedinţia lui Biden.

Cele şase miliarde de dolari rămăseseră în Coreea de Sud, una din ţările mari importatoare de petrol iranian, până când SUA au acceptat derogarea de la sancţiuni. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)