Parlamentul Letoniei a votat vineri pentru a o confirma pe Evika Silina, de la partidul de centru-dreapta Noua Unitate, ca următor prim-ministru, conducând o largă coaliţie, după demisia lui Krisjanis Karins luna trecută, informează Reuters.

Guvernul lui Karins, care va deveni acum ministru de externe, a fost un critic important al Rusiei în legătură cu invazia Ucrainei şi unul dintre cei mai puternici susţinători ai Kievului atât în Uniunea Europeană, cât şi în alianţa militară NATO.

Silina, ex-avocată care a fost ministru al bunăstării, este de aşteptat să urmeze un curs similar.

"Cred că nu vor exista schimbări în politica de securitate dură a Letoniei şi nu vor exista schimbări în sprijinul pentru Ucraina", a declarat Filips Rajevskis, politolog din Riga.

"Cea mai semnificativă schimbare politică ar putea fi intenţia noului guvern de a legifera asupra drepturilor omului, cum ar fi să încerce să permită căsătoriile cuplurilor de acelaşi sex", a adăugat el.

Numirea lui Silina înseamnă că toate cele trei republici baltice - inclusiv Estonia şi Lituania, toate membre ale UE şi NATO la graniţa cu Rusia - vor fi conduse de femei prim-miniştri.

Reflectând îngrijorările legate de securitate, guvernul lui Silina s-a angajat să majoreze cheltuielile pentru apărare la 3% din produsul intern brut până în 2027, de la 2,25% din PIB în 2023.

De asemenea, ea s-a angajat să treacă la educaţia totală în limba letonă până în 2025 în ţara unde etnicii ruşi reprezintă un sfert din populaţie şi se tem să-şi piardă identitatea, precum şi să îngrădească graniţele Letoniei cu Belarus şi Rusia până la sfârşitul anului 2023, notează Reuters.

Karins, de asemenea din Noua Unitate, cel mai mare partid din parlamentul cu 100 de locuri, a demisionat după întreruperea relaţiilor cu partenerii mai mici din coaliţia sa multipartită.

Silina a creat o nouă majoritate restrânsă cu Partidul Progresist de stânga şi cu Verzii şi Uniunea Fermierilor, o coaliţie de grupuri conservatoare condusă de Aivars Lembergs, primarul oraşului-port Ventspils, inclus pe o listă de sancţiuni ale Statelor Unite pentru presupusă corupţie în 2019.

Următoarele alegeri parlamentare în Letonia sunt programate în 2026.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)