Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a acordat un termen de 100 de zile pentru a însănătoşi ţara după săptămâni de proteste şi furie, ca reacţie la planurile sale nepopulare de a creşte vârsta de pensionare, cerând guvernului său să deschidă discuţii cu sindicatele pe o gamă largă de probleme, relatează Reuters şi EFE.

Într-un discurs televizat, în plină criză politică legată de aprobarea acestei reforme, Macron a insistat asupra faptului că modificările aprobate de guvernul său sunt singurul răspuns posibil la creşterea progresivă a numărului de pensionari şi a speranţei de viaţă.

El a spus că reforma pensiilor 'este necesară' pentru a evita acumularea de deficite şi a propus un nou 'pact social' pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă.

În acest discurs televizat, la două zile după ce a promulgat legea de creştere a vârstei de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani, Macron a declarat că doreşte ca premierul să propună măsuri privind condiţiile de muncă, legea şi ordinea publică, educaţia şi sănătatea.

"La 14 iulie, trebuie să fim capabili să facem un bilanţ", a spus Macron, referindu-se la Ziua Bastiliei (cucerirea fortăreţei la 14 iulie 1789), ziua naţională a Franţei, adesea o piatră de hotar în politica franceză.

"Avem în faţa noastră 100 de zile de linişte, unitate, ambiţie şi acţiune pentru Franţa", a declarat el.

Macron şi-a pus în joc reputaţia de reformator pe modificările aduse sistemului de pensii, despre care a spus că sunt necesare pentru a evita deficitul de miliarde de euro în fiecare an până la sfârşitul acestui deceniu.

Dar eşecul său de a construi o majoritate parlamentară pentru a susţine reforma, care l-a forţat să o treacă fără vot, recurgând la puteri constituţionale speciale, l-a costat mult capital politic, comentează Reuters.

El a declarat luni că regretă faptul că modificările nu au fost susţinute de publicul larg.

"Este acceptată această reformă? Evident că nu. În pofida lunilor de discuţii, nu s-a ajuns la un consens şi regret aceasta. Trebuie să tragem toate învăţămintele din asta", a declarat preşedintele francez, recunoscând că există "furie" în rândul populaţiei, întrucât locurile de muncă nu pot face faţă creşterii costului vieţii.

Această "cerere de justiţie socială şi de înnoire a vieţii democratice" trebuie ascultată, a spus el, subliniind că "răspunsul nu poate sta în imobilism sau extremism".

Acesta este motivul pentru care a propus un nou "pact social" împreună cu patronatele şi sindicatele, pentru a discuta "fără limite sau tabuuri" o serie de "probleme esenţiale", printre care a menţionat salariile, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi distribuirea bogăţiei.

"Uşa va fi întotdeauna deschisă", a declarat şeful statului, în pofida faptului că, în ultimele trei luni, Palatul Elysee a refuzat să organizeze reuniunea solicitată de sindicate, care au respins categoric creşterea vârstei minime de pensionare şi poziţia guvernului faţă de această măsură, axa centrală a reformei.

În discursul său mult aşteptat, care a durat 13 minute şi a fost primul său mesaj adresat naţiunii de la începutul crizei reformei pensiilor, în ianuarie, Macron a făcut, de asemenea, o pledoarie pentru o "independenţă" franceză, care să garanteze viitorul ţării independent de forţele externe.

Aceste obiective vor fi atinse, a spus el, numai prin muncă şi reindustrializare, ceea ce va crea, de asemenea, locuri de muncă mai bine plătite.

În timp ce Macron îşi începea discursul, manifestanţii au bătut în oale şi tigăi în faţa primăriilor din întreaga ţară, iar grupuri mici de protestatari au dat foc la tomberoane de gunoi în Paris.

Preşedintele francez a oferit puţine detalii despre foaia de parcurs la care doreşte ca guvernul să lucreze, dar a spus că ar trebui să îmbunătăţească condiţiile de muncă şi să înăsprească legile privind imigraţia.

Vorbind imediat după discursul lui Macron, şeful celui mai mare sindicat din Franţa, Laurent Berger de la CFDT, a afirmat că discursul prezidenţial a fost "complet gol" şi nu a reuşit să răspundă furiei din ţară.

"Este un fel de vid, nu există nimic acolo, ne aşteptam la altceva", a spus el, adăugând că sindicatele vor fi dispuse să discute cu guvernul numai după Ziua Muncii, la 1 mai, după o perioadă de "decenţă" pentru a lăsa furia muncitorilor să se calmeze.

Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a afirmat că Emmanuel Macron este "blocat într-o lume paralelă", potrivit Reuters. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat)