Fostul preşedinte al partidului francez de extremă dreapta Frontul Naţional (devenit Adunarea Naţională) Jean-Marie Le Pen a fost spitalizat după un "uşor disconfort cardiac", informează dpa şi AFP.

"Jean-Marie Le Pen a fost internat într-un spital public din regiunea pariziană. Familia şi apropiaţii săi sunt îngrijoraţi", a declarat consilierul său Lorrain de Saint Affrique, raportând că Jean-Marie Le Pen, personalitate istorică a extremei drepte franceze, este "conştient".

Jean-Marie Le Pen a fondat partidul Frontul Naţional (FN) în 1972, devenit Adunarea Naţională (RN) condus până în noiembrie anul trecut de fiica sa Marine, clasată pe locul doi în alegerile prezidenţiale din 2022 (41,5%) în confruntarea cu Emmanuel Macron.

Tatăl ei, în vârstă de 94 de ani, fusese spitalizat de mai multe ori în ultimii ani. În februarie 2022, el a fost spitalizat în urma unei forme uşoare de accident vascular.

Jean-Marie Le Pen a candidat de cinci ori în alegerile prezidenţiale, reuşind în 2002 să ajungă în turul doi, pentru a fi învins de Jacques Chirac cu un scor zdrobitor.

Născut pe 20 iunie 1928 în Trinite-sur-Mer în vestul Franţei şi licenţiat în drept, Jean-Marie Le Pen a fost legionar în timpul războaielor din Indochina (1953) şi Algeria (1957).

Ales în 1956 în Adunarea Naţională, el a fost învins în alegerile legislative din 1962 şi a stat o lungă perioadă într-un con de umbră.

În 1972, Jean-Marie Le Pen a fost ales în fruntea unui partid ce reunea neofascişti: Frontul Naţional. Aici, el şi-a dezvoltat tema favorită: "un milion de şomeri înseamnă un milion de imigranţi în plus", acuzându-i pe aceştia din urmă că profită de ajutoarele sociale în detrimentul francezilor.

În 1984, el a fost ales deputat european, apoi, în urma legislativelor din 1986, a obţinut un loc în Adunarea Naţională a Franţei.

În 2000, el a fost demis din funcţia de consilier regional din Provenţa-Alpi-Coasta de Azur (sud-est), după ce fusese condamnat la un an de neeligibilitate pentru violenţe asupra unei candidate socialiste în alegerile legislative din 1997, unul dintre numeroasele sale procese juridice.

La sfârşitul lui 1998, partidul său trece printr-o sciziune, însă FN reuşeşte să se impună drept principala mişcare de extremă dreapta a Franţei.

Jean-Marie Le Pen nu a exprimat niciodată regrete pentru derapajele sale care i-au atras mai multe condamnări în justiţie. Printre aceste derapaje se numără afirmaţiile sale despre camerele de gazat ca un simplu "detaliu al istoriei", despre "inegalitatea raselor" (1996) sau despre regimul de ocupaţie german "nu deosebit de inuman" (2005).

În Parlamentul European de la Strasbourg, unde a fost ales de mai multe ori, el va încerca, susţine el, "să apere Franţa împotriva Europei, împotriva abuzurilor Uniunii Europene".

Cea mai tânără dintre cele trei fiice ale sale, a moştenit partidul în 2011. Marine Le Pen a declarat multă vreme că "asumă în integralitate moştenirea", însă în final este excedată de acest tată devenit jenant. Pentru a "dediaboliza" FN, Marine Le Pen ajunge să-şi excludă tatăl din partid în 2015, după afirmaţii repetate ale acestuia despre Holocaust.

După avansul istoric al RN în legislativele de anul trecut, cu 89 de locuri, Jean-Marie Le Pen a deplâns "o anumită absenţă mediatică" a deputaţilor din RN conduşi de fiica sa, îndemnându-i să "reacţioneze" şi să fie "agresivi la adresa puterii".AGERPRES/(AS - editor: Adriana Matcovschi, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: Jean-Marie Le Pen/twitter.com