Poliţiştii de frontieră finlandezi au dezvăluit vineri traseul şantierului viitoarei cortine de fier care va acoperi o parte din imensa sa graniţă de 1.340 de kilometri cu Rusia, o consecinţă a războiului din Ucraina, comentează AFP.

Unitatea militară a oferit presei un tur al şantierului primului tronson pilot de trei kilometri pe frontieră, lângă Imatra, în sud-estul ţării, la câteva zile după aderarea Finlandei la NATO.

În total, vor fi ridicaţi 200 de kilometri de garduri de sârmă ghimpată, de trei metri înălţime şi mărginiţi de un drum, pentru un buget prevăzut de 380 de milioane de euro.

Esenţialul (70%) se va afla pe frontiera de sud-est, cea mai densă a liniei de graniţă cu Rusia, potrivit unui traseu încă incomplet prezentat vineri.

Dar alte garduri vor fi ridicate mai la nord, pe lunga frontieră, în mare parte nelocuită, care urcă spre Laponia şi graniţa norvegiană din Arctica.

"Vor fi câteva zeci de secţiuni pentru gard. Exemplul tipic vor fi punctele de trecere a frontierei şi împrejurimile acestora, drumurile care traversează graniţa, dar şi zonele uşor accesibile oamenilor cu mijloace de transport", a explicat generalul de brigadă Jari Tolppanen în cursul unui briefing de presă.

În prezent, pe amplasamentul pilot, aflat la şase kilometri de Imatra, excavatoarele sunt ocupate cu defrişarea şi copacii au fost doborâţi, dar gardul în sine nu este încă ridicat.

Şantierul a început la sfârşitul lui februarie, iar ultima fază de ridicare a gardului urmează să se încheie în 2026.

Aproximativ 70 de kilometri urmează să fie finalizaţi până în 2025.

Frontierele finlandeze sunt în prezent securizate în principal de bariere uşoare din lemn, concepute în principal pentru a împiedica animalele să se deplaseze.

Aşa a fost şi în timpul Războiului Rece, când ţara nordică a fost constrânsă la neutralitate de către Moscova, după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Frontiera de sud-est a fost trasată în 1940 şi apoi oficializată în 1947 după anexarea unei mari părţi a Careliei finlandeze de către URSS, ceea ce a dus la deplasarea a sute de mii de locuitori. De atunci, ea a rămas foarte slab locuită.

La trei decenii de la încheierea Războiului Rece, Helsinki a luat anul trecut decizia de a ridica un gard după invadarea Ucrainei. Autorităţile l-au prezentat ca pe o modalitate de a evita instrumentarea unor fluxuri migratorii, ca recent în Belarus, dar fără funcţie militară.

"Acesta este singurul mod eficient şi sigur de a controla intrările de mare amploare", a subliniat generalul Tolppanen. "Trebuie să reducem dependenţa noastră de eficienţa controlul de pe partea rusă a frontierei", a explicat el.

Această nouă cortină de fier marchează sfârşitul unei perioade în care regiunea de graniţă a Finlandei se baza pe comerţul cu Rusia pentru a-şi asigura prosperitatea.

Majoritatea locuitorilor spun că ţara lor întoarce spatele puternicului său vecin, dar părerile sunt mai împărţite cu privire la utilitatea gardului.

"Cred că este un lucru foarte bun", a declarat pentru AFP Sinikka Rautsiala, un locuitor din Imatra. "Ar fi trebuit să-l construim cu mult timp în urmă", a adăugat el.

"Nu cred că este foarte necesar", judecă la rândul ei Pirjo Pänkäläinen, o altă locuitoare a oraşului cu 25.000 de locuitori. "Dar cu siguranţă, deoarece există multă frică provocată de situaţie, mulţi oameni cred că este important să fie construit", a adăugat ea. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Adrian Dãdârlat)