Irlanda de Nord marchează luni cu sobrietate 25 de ani de la Acordul de pace din Vinerea Marea, care a pus capăt celor trei decenii de violenţe soldate cu 3.500 de morţi, şi se pregăteşte să îl primească pe preşedintele american Joe Biden, care va face deplasarea cu această ocazie, relatează AFP.

La 10 aprilie 1998, în Vinerea Mare, republicanii, favorabili unei reunificări a Irlandei, şi unioniştii ataşaţi rămânerii în Regatul Unit încheiau un acord de pace nesperat, după intense negocieri care au implicat Londra, Dublinul şi Washingtonul.

Acordul a pus capăt celor trei decenii de violenţe între unionişti, mai ales protestanţi, şi republicani, majoritar catolici, cu implicarea armatei britanice.

Un sfert de secol mai târziu, între blocaj politic şi îngrijorări de securitate, niciun eveniment major nu este prevăzut luni, dar numeroase personalităţi politice sunt aşteptate în cursul săptămânii, în primul rând preşedintele american Joe Biden, care are origini irlandeze şi care va sosi marţi seară la Belfast, unde va fi întâmpinat de prim-ministrul britanic Rishi Sunak.

'Ne amintim astăzi de începutul unui nou capitol pentru istoria poporului nord-irlandez', a afirmat premierul Rishi Sunak într-un comunicat, remarcând că aniversarea este ocazia de a-i 'celebra pe cei care au luat decizii dificile, au acceptat compromisuri şi au dat dovadă de leadership'.

În anii care au urmat acordului de pace, grupările paramilitare au fost dezarmate, frontiera militară a fost desfiinţată, iar trupele britanice au fost retrase.

Aniversarea este marcată însă fără jubilaţie, în contextul în care pacea în Irlanda de Nord pare astăzi mai fragilă ca în majoritatea momentelor de după 1998.

Instituţiile locale - create în urma acordului şi menite să aducă laolaltă comunităţile - sunt paralizate de peste un an din cauza dezacordurilor legate de ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Partidul unionist DUP refuză să participe la guvernare atât timp cât nu se renunţă la dispoziţiile post-Brexit (controale vamale, aplicarea anumitor europene ş.a.) ce vizează evitarea revenirii la o frontieră fizică cu Republica Irlanda şi a respins recent o renegociere a protocolului între UE şi Regatul Unit.

În acest context deja dificil, Irlanda de Nord a crescut nivelul de alertă teroristă după tentativa de asasinat împotriva unui poliţist, în februarie, revendicată de membri ai unei grupări republicane disidente.

Pentru venirea lui Joe Biden urmează să fie mobilizaţi peste 300 de agenţi din restul Regatului Unit.

Dacă 'ultimii 25 de ani au cunoscut suişuri şi coborâşuri, un lucru este sigur, suntem toţi într-o situaţie mai bună' acum, a admis Gerry Adams, fost lider al partidului republican Sinn Fein.

Acordul din Vinerea Marea, 'aşa cum o vedem cu prilejul vizitei preşedintelui Biden în această săptămână, continuă să beneficieze de un sprijin internaţional considerabil din partea celor mai apropiaţi aliaţi ai noştri', a amintit şi Sunak.

Premierul va organiza cu această ocazie un dineu de gală şi va participa la o conferinţă aniversară la Universitatea Queen's din Belfast. Fostul secretar de stat american Hillary Clinton - al cărei soţ, Bill Clinton, a jucat un rol cheie în acordul de pace pe când era preşedinte - va participa la rândul său la conferinţa de trei zile.

Potrivit Casei Albe, Joe Biden doreşte să profite de această vizită pentru 'a marca progresele considerabile realizate de la semnarea acordului' şi a reaminti 'voinţa Statelor Unite de a sprijini vastul potenţial economic al Irlandei de Nord'.

Preşedintele american va merge apoi în Republica Irlanda, în capitala Dublin, dar şi în comitatele Louth (est) şi Mayo (vest), de unde provin strămoşi săi care au emigrat în secolul al XIX-lea, fugind, ca mulţi alţii, dintr-o Irlandă răvăşită de foamete şi instalându-se în Pennsylvania.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Adrian Dădârlat)