Eforturile Rusiei de a distruge informatic Ucraina, în paralel cu invazia militară, nu au reuşit, dar atacurile pro-ruse împotriva unor ţinte europene s-au înmulţit, apreciază experţii grupului de securitate informatică Thales, într-un raport publicat miercuri, din care citează AFP.

"Nu am asistat la gala războiului informatic cu care Rusia voia să izbească Ucraina, care a fost deosebit de rezistentă", a comentat pentru agenţie directorul tehnic pentru securitate informatică al Thales, Ivan Fontarensky. "În 23 februarie (2022), în acelaşi timp cu atacul de pe teren, Rusia a încercat atacuri informatice fulgerătoare, cu viruşi necunoscuţi, creaţi evident cu acest prilej, care aveau ca ţinte obiective militare, cum ar fi centralele energetice, infrastructurile de telecomunicaţii, electrice sau reţeaua de sateliţi Viasat, chiar la începutul conflictului", a explicat el.

În ciuda impactului atacului împotriva Viasat, reţea de telecomunicaţii utilizată de armată, Ucraina s-a dovedit foarte rezistentă şi stabilă la restabilirea sistemelor afectate. Credem că Rusia avea capacitatea de a efectua astfel de operaţiuni, însă atacurile lor nu au reuşit. Nu numai că a făcut greşeli în modul de acţiune ci, din 2014 (când Rusia a invadat prima oară Ucraina, anexând peninsula Crimeea - n. red.), Ucraina a învăţat să se apere mai bine, inclusiv datorită unei cooperări cu alte ţări aliate", a arătat expertul.

"Atacurile au produs daune, însă ucrainenii au reuşit să refacă rapid sistemele lovite." a continuat el.

Thales nu a avut însă probe că şi serviciile militare ucrainene ar fi lansat atacuri similiare împotriva Rusiei. Au existat astfel de tentative din partea câtorva activişti pro-ucraineni, însă fără mari rezultate, "cu excepţia din iunie 2022, când un grup pro-ucrainean a revendicat atacuri împotriva a două centrale electrice ruse, pe care le-au aruncat în aer", menţionează Fontarensky. "Nu avem dovezi oficiale, însă este o ipoteză puternică", a precizat el.

Rusia a fost ţinta unor atacuri informatice de tip DoS (denial of service - refuz-serviciu), însă a reuşit să redirecţioneze spre Ucraina valul de trafic, "o performanţă tehnică nemaivăzută", apreciază expertul.

Ca urmare a acestei rezistenţe surprinzătoare pentru specialişti, în ultimele şase luni atacurile ruseşti s-au reorientat către o hărţuire informatică de mare intensitate, efectuată de activişti pro-ruşi împotriva instituţiilor aliaţilor Ucrainei. Un exemplu în acest sens este blocarea site-ului de internet al Adunării Naţionale a Franţei.

Autorii acestor acţiuni recurg la atacuri masive de tip refuz-serviciu pentru a perturba un site sau un serviciu, în special în domenii cum ar fi aviaţia, energia, sănătatea, băncile şi administraţia.

În momentul lansării invaziei, 50,4% din incidentele de acest gen din lume au fost concentrate împotriva Ucrainei, însă în trimestrul al treilea din 2022 procentajul respectiv scăzuse la 28,6%. În schimb, proporţia lor în ţările membre ale Uniunii Europene a crescut de la 9,8% la 46,5% în a doua jumătate a anului trecut şi a urcat chiar la 81% la începutul lui 2023.

În ultimul an, cele mai afectate au fost ţările care încearcă să se integreze în Europa - Muntenegru şi Republica Moldova, precum şi Polonia, hărţuită prin 114 astfel de incidente, statele baltice - 157 de incidente în Estonia, Letonia şi Lituania - şi cele nordice, cu 95 de incidente în Suedia, Norvegia, Danemarca şi Finlanda. Franţa, unde s-au înregistrat 14 incidente, Regatul Unit (18), Italia (14) sau Spania (4) au fost mai ferite.

În cazul unei escaladări a conflictului, experţii apreciază că atacurile împotriva infrastructurilor vitale din vestul Europei trebuie urmărite cu atenţie; sunt de avut în vedere grupările Anonymous Russia, KillNet şi Russian Hackers Teams. Până acum, eforturile lor au avut un impact relativ redus - blocarea unor site-uri timp de câteva ore - însă astfel de atacuri "creează presiuni asupra echipelor de securitate şi a decidenţilor", pentru a-i descuraja şi a-i hărţui pe susţinătorii Ucrainei.

Ucraina este în continuare ţinta unor operaţiuni informatice militare, cum a fost cea din februarie împotriva mai multor instituţii publice, cu ocazia împlinirii unui an de la începutul războiului, când activiştii informatici ucraineni din IT Army au creat probleme Rusiei. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)