Efectele războiului din Ucraina şi diviziunea profundă pe acest subiect în interiorul clasei politice şi a societăţii bulgare vor domina duminică a cincea rundă de alegeri legislative desfăşurate în Bulgaria în ultimii doi ani, şi de această dată cu riscul ca rezultatul scrutinului să nu permită formarea unei majorităţi parlamentare care să aducă stabilitatea politică, scrie miercuri agenţia EFE.

Partidul pro-european "Continuăm Schimbarea" şi aliatul său "Bulgaria Democratică", formaţiuni de orientare liberală, îşi vor disputa victoria cu partidul conservator GERB. Dar, cu o intenţie de vot în sondaje de circa 25% pentru fiecare din aceste două blocuri, fiecare se află departe de o majoritate care să-i permită formarea guvernului.

Ultimul guvern ne-interimar a fost o coaliţie formată din patru partide şi condusă de formaţiunea "Continuăm Schimbarea", al cărei lider Kiril Petkov a fost demis în iunie 2022 din postul de premier prin moţiune de cenzură.

Încă de atunci au ieşit în evidenţă diviziunile profunde pe tema invaziei ruse în Ucraina între formaţiunile acelei coaliţii, respectiv "Continuăm Schimbarea", "Bulgaria Democratică", Partidul Socialist (BSP) şi partidul anti-sistem "Există un Astfel de Popor" (ITN).

Socialiştii, tradiţional mai apropiaţi de Rusia, au blocat ajutorul militar pentru armata ucraineană cerut de premierul filo-american Kiril Petkov, dar Bulgaria a trimis totuşi arme, muniţii şi combustibil Ucrainei în mod clandestin prin intermediari, după cum însuşi fostul premier a recunoscut ulterior.

La ultima rundă de alegeri anticipate, pe 2 octombrie, partidul GERB al fostului premier Boiko Borisov s-a impus cu 24,5% în faţa formaţiunii lui Petkov, care a obţinut 19,5%, dar niciun partid nu a reuşit să formeze o coaliţie.

La fel ca la alegerile din octombrie, al treilea partid cel mai votat duminică va fi, dacă se confirmă sondajele, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), acum cu circa 13% în intenţiile de vot. Acest partid adună voturile etnicilor turci şi este considerat un aliat istoric al GERB, ambele fiind însă acuzate în trecut pentru o lungă listă de cazuri de corupţie.

Urmează foarte aproape în intenţiile de vot partidul naţionalist şi deschis rusofil "Renaşterea" (Vazrazhdane), cu circa 12% în sondaje şi care cere ieşirea Bulgariei din UE şi din NATO.

Sondajele anticipează că de data aceasta numai şase partide vor intra în parlament, dintre care cel mai puţin votat ar urma să fie Partidul Socialist, cu 7,5% în intenţiile de vot.

În această constelaţie politică ce complică formarea unei majorităţi se remarcă diviziunile profunde între diferiţii actori politici, mai ales între Petkov şi Borisov.

"Societatea bulgară nu este majoritar liberală sau pro-occidentală", explică analistul politic bulgar Parvan Simeonov. "Există clar două tabere: una conservatoare care priveşte spre est (spre Rusia) şi o alta mai mică, dar mai influentă, care este pro-occidentală", adaugă el.

Această diviziune se va traduce în rezultate electorale comparabile celor de la ultimul scrutin. Singura ieşire posibilă ar fi ca cele două tabere cele mai votate să ajungă cumva la o înţelegere, altfel orice guvern, presupunând că s-ar putea forma unul, va fi instabil şi va avea o viaţă scurtă, concluzionează analistul citat.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)