Beijingul şi Taipeiul duc un adevărat război diplomatic în America Latină: decizia Hondurasului de a stabili relaţii oficiale cu Republica Populară Chineză constituie o lovitură nu doar pentru Taipei, ci şi pentru Washington, într-o Americă Centrală care altădată era zona sa de influenţă, notează marţi AFP.

Următoarea bătălie se va da în Paraguay, unde candidatul opoziţiei la preşedinţie în scrutinul de la sfârşitul lui aprilie, Efrain Alegre, a anunţat că, în cazul în care va câştiga alegerile, intenţionează să reevalueze relaţiile ţării sale cu Taiwanul.

Doar 13 state continuă astăzi că aibă relaţii cu insula naţionalistă. În America Latină şi în Caraibe - Guatemala, Belize, Paraguay, Haiti, Federaţia Saint Kitts şi Nevis, Sfânta Lucia, Sfântul Vicenţiu şi Grenadine; în restul lumii: Sfântul Scaun, Eswatini (Swaziland) în Africa şi, în Pacific, Nauru şi arhipelagurile Marshall, Palaos şi Tuvalu.

Preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, se deplasează săptămâna aceasta în Guatemala şi în Belize, pentru a le încuraja să nu urmeze exemplul Hondurasului, dar şi a Republicii Costa Rica în 2017, a Salvadorului în 2018 şi a Republicii Nicaragua în 2021.

"Ne confruntăm cu o recompoziţie geopolitică a lumii" care "nu mai este unipolară, ci multipolară", cu o Chină comunistă care este "unul dintre polii imperiali ce se instalează ferm în regiune, nu doar în America Centrală, ci în toată America Latină", explică Zoila Madrid, fostă profesoară a Universităţii Naţionale din Honduras.

"Hondurasul joacă un rol nu doar economic, ci şi geopolitic, pentru că SUA au mizat întotdeauna pe Honduras din punct de vedere geopolitic şi militar, deoarece acolo se află şapte baze militare" americane, subliniază ea.

În virtutea principiului "o singură Chină", Beijingul nu autorizează nicio ţară să aibă relaţii diplomatice simultan cu China continentală şi cu insula naţionalistă.

"Este foarte dificil ca Paraguayul să (decidă să) lege relaţii diplomatice cu China, chiar dacă nu se poate ignora că presiunea politică este foarte puternică" şi că "terenul este pregătit" pentru Beijing, potrivit fostului ministru de externe paraguayan Eladio Loizaga.

Aceasta este şi opinia analistului paraguayan Hector Cristaldo. "Nu cred că, în caz de victorie, opoziţia va putea schimba relaţia diplomatică cu Taiwanul", afirmă el.

Paraguayul este ultima ţară din America de Sud care întreţine relaţii cu Taiwanul, pentru că regiunea "a fost abandonată timp ce mulţi ani de fratele nostru din nord", SUA, remarcă fostul şef al diplomaţiei paraguayene.

Cu toate acestea, America Latină este o miză între Beijing şi Taipei din 1949, când comuniştii au preluat puterea pe continent, în timp ce naţionaliştii s-au retras pe insula Taiwan. Aceasta din urmă, care numără în prezent 23 de milioane de locuitori, este considerată o provincie rebelă de Beijing, care nu încetează să declare că ea va fi recuperată, cu forţa dacă va fi necesar.

Dacă ar fi vorba de o partidă de şah, s-ar părea că Taiwanul este pe cale să piardă partida... Însă, în opinia specialistului Sung Wen-ti, în realitate insula naţionalistă are astăzi avantajul "vizibilităţii internaţionale".

"Este de înţeles că Taiwanul se simte un pic trist" după decizia Hondurasului, însă insula "dă prioritate" legăturilor sale cu "ţările-lider" din lume, precum SUA, Japonia, Australia şi statele din Europa, subliniază acest specialist în problematica Taiwanului de la Universitatea Naţională Australiană.

De asemenea, subliniază el, "Taiwanul joacă un rol din ce în ce mai important în această rivalitate strategică mondială între SUA şi China". "Taiwanul este până astăzi democraţia liberală cea mai solidă din lumea sinofonă" şi "are o importanţă simbolică", adaugă Sung Wen-ti

Nu în ultimul rând, insula are acum şi mai multă "vizibilitate internaţională", fiind menţionată în declaraţii comune ale G7 şi alte forumuri multilaterale, conchide el. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)