Deşi a sosit săptămâna aceasta la Moscova într-o postură de mediator între Rusia şi Ucraina, preşedintele chinez Xi Jinping a semnalat mai degrabă prin această vizită sprijinul său pentru preşedintele rus Vladimir Putin în faţa occidentalilor care încearcă izolarea sa, comentează joi, într-o amplă analiză, France Presse.

Reales pentru a treia oară la conducerea Chinei, Xi Jinping şi-a rezervat prima sa vizită de stat în străinătate la Kremlin. O vizită extrem de simbolică, care a consacrat consolidarea legăturilor între cei doi lideri şi, totodată, a subminat pretinsa neutralitate a Beijingului în conflictul din Ucraina.

'Vizita lui Xi l-a încurajat pe Putin', rezumă Liana Fix, expertă la Council on Foreign Relations (CFR), un think tank american, subliniind că această vizită a avut loc la câteva zile după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat internaţional de arestare pe numele preşedintelui rus.

Această vizită a fost 'percepută de lumea non-occidentală drept o contrapondere la decizia CPI', apreciază la rândul său Aleksandr Baunov, expert la Fundaţia Carnegie. Este 'ca şi cum liderul chinez a rupt blestemul asupra lui Putin', spune el.

Şi ca dovadă că Xi doreşte să-i acorde preşedintelui rus un rol important: l-a invitat să viziteze Beijingul.

Din punctul de vedere al Moscovei, afirmă experta Liana Fix, această vizită semnalează 'un sprijin implicit - chiar dacă nu este un sprijin proactiv din partea Chinei' - pentru a continua să lupte în Ucraina.

Sam Greene, director al think tank-ului CEPA, cu sediul la Washington, subscrie la această idee.

'A fost un cadou pentru Putin, însemnând în esenţă permisiunea Beijingului de a continua' campania în Ucraina, a reacţionat el pe contul său de Twitter, fără să excludă totuşi o posibilă 'surpriză' în cazul în care Xi Jinping ar purta o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Deocamdată, această discuţie - dorită de Kiev - nu a fost confirmată, notează AFP.

China nu a pus în aplicare sancţiunile occidentale împotriva Moscovei. Dimpotrivă, nu s-a abţinut să îşi crească importurile de hidrocarburi provenind din Rusia şi să-şi sporească interesele economice în ţara vecină.

Iar recentele propuneri de pace ale Chinei au suscitat mult scepticism în Occident.

Potrivit lui Antoine Bondaz, specialist în politica externă a Chinei la Fundaţia pentru cercetare strategică (FRS/Franţa), 'ceea ce este în joc astăzi pentru China în războiul din Ucraina nu este viitorul Ucrainei, pentru că puţin îi pasă. (...) Este rivalitatea sino-americană şi dorinţa de a discredita ţările occidentale'.

Călătoria preşedintelui chinez 'este orice altceva, dar nu o distanţare' faţă de Moscova, afirmă Bondaz.

Dincolo de semnalul politic din partea Beijingului, care împărtăşeşte cu Moscova aceeaşi ostilitate viscerală faţă de SUA, parteneriatul sino-rus se dovedeşte a fi mai mult în avantajul Chinei decât al Rusiei, apreciază experţii.

'Deşi Xi şi Putin au o mulţime de interese comune, pare din ce în ce mai evident că nu este un parteneriat de la egal la egal', constată Jon Alterman, expert la think tank-ul american CSIS (Center for Strategic and International Studies).

'Putin are nevoie de Xi mult mai mult decât Xi de Putin', adaugă el, făcând aluzie la dependenţa în creştere a Rusiei de exporturile sale de hidrocarburi spre China, care au explodat de la începutul războiului şi care se aşteaptă să crească şi mai mult odată cu realizarea proiectului de gazoduct Forţa Siberiei 2.

În fine, 'Putin iese din această vizită mai puternic pe termen scurt, dar mai dependent de China pe termen lung', apreciază Tatiana Jean, director al centrului Rusia/NEI din cadrul Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (Ifri).

Ea observă că Beijingul este în contextul actual 'cel mai preţios susţinător politic şi economic al Rusiei'. Şi 'atât timp cât va avea sprijinul său, disimulat sub masca pretinsei poziţii de neutralitate a Chinei, ea îşi va putea continua războiul', adaugă ea.

Cu toate acestea, Moscova, împotmolită în conflictul din Ucraina, nu a reuşit să obţină deocamdată sprijin militar din partea Chinei.

China încă nu a 'trecut linia' constând în livrarea de arme letale Rusiei în plin război împotriva Ucrainei, a semnalat miercuri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken în faţa Senatului SUA.

De mai multe săptămâni, diplomaţia americană exercită o intensă presiune diplomatică la adresa Chinei pentru ca aceasta să se abţină de la astfel de livrări.

Antoine Bondaz nu crede 'nicio clipă că China va livra masiv sisteme de armament Rusiei' într-un moment în care Beijingul intenţionează să joace rolul de stabilizator 'pe lângă ţările non-occidentale'. 'Mai ales că în acest caz s-ar expune sancţiunilor', argumentează el.

Într-o notă mai optimistă, unii specialişti precum expertul independent Konstantin Kolacev apreciază că 'cel mai important lucru este că acest summit a redus la zero riscurile unei escaladări a conflictului între Moscova şi Kiev spre un conflict nuclear'.

Căci, spune el, preşedintele rus nu va risca să-l 'dezamăgească pe principalul său partener, Xi, care îi asigură supravieţuirea', concluzionează Kalacev. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)