Irakul marchează luni în cea mai mare discreţie 20 de ani de la invazia americană şi căderea lui Saddam Hussein, care au declanşat o succesiune de conflicte sângeroase. Astăzi, în pofida unei aparenţe de normalitate, irakienii se tem pentru viitorul lor, observă luni AFP.

Nici guvernul federal de la Bagdad şi nici guvernul regional din Kurdistanul irakian nu au prevăzut vreo ceremonie pentru această zi. Iar premierul Mohammed Shia' Al-Sudani, susţinut de o coaliţie pro-iraniană, nu evocă zilele acestea în public invazia americană, ci "căderea regimului dictatorial" al lui Saddam Hussein care a rezultat în urma acesteia.

"Noi rememorăm suferinţa poporului nostru în decursul celor 20 de ani dominaţi de războaie fără sens", a spus premierul la conferinţa "Irak, 20 de ani ... şi apoi ?", desfăşurată duminică la Bagdad.

Totul a început pe 20 martie 2003. În cadrul operaţiunii "Eliberarea Irakului", circa 150.000 de soldaţi americani şi 40.000 de britanici sunt desfăşuraţi pentru o intervenţie fulger în primele ore ale dimineţii.

Trei săptămâni au fost de ajuns pentru a tranşa soarta regimului Saddam Hussein şi a prelua sub control Bagdadul, pe 9 aprilie.

- Succesiune de conflicte -

Obiectivul declarat de administraţie lui George W. Bush era de a pune mâna pe pretinsele arme de distrugere în masă ale dictatorului. Dar niciuna dintre aceste arme nu a fost găsită vreodată.

În schimb, această invazie a marcat începutul uneia dintre perioadele cele mai sângeroase din istoria Irakului, care mai întâi a fost teatrul unui înfricoşător război civil (2006-2008), apoi al ocupării unei părţi din teritoriul său de către jihadiştii grupării Stat Islamic (SI), autori a numeroase atrocităţi.

Din 2003 până în 2011, anul retragerii armatei americane, peste 100.000 de civili irakieni au fost ucişi, potrivit organizaţiei Iraq Body Count. Statele Unite au înregistrat în rândurile lor circa 4.500 de morţi.

Astăzi, Irakul a revenit la o anumită normalitate: alegeri se desfăşoară cu regularitate, pluralismul politic este încurajat, libertatea de exprimare este garantată.

Însă, în practică, negocierile pentru formarea unui guvern rezultat în urma legislativelor din octombrie 2021 au durat un an şi au fost presărate de episoade de o violenţă nemaiîntâlnită în inima Bagdadului.

De partea sa, misiunea ONU în Irak deplângea anul trecut o "ambianţă de teamă şi intimidare" care afectează libertatea de exprimare.

- Pandemie de corupţie -

Dintre toate relele care copleşesc ţara, irakienii denunţă şi corupţia (Irakul este pe locul 157 în clasamentul cu 180 de ţări întocmit de ONG-ul Transparency International), delăsarea liderilor, luptele lor fratricide pentru putere şi influenţa marelui vecin iranian.

Guvernele care s-au succedat din anul 2003 "nu au reuşit să lupte împotriva corupţiei în domeniile sănătăţii şi serviciilor publice", deplânge Abbas Mohamed, un inginer în vârstă de circa 30 de ani din Bagdad. "Mergem din rău în mai rău. Niciun guvern nu a dat ceva poporului", observă acesta.

În această ţară extraordinar de bogată în petrol, o treime din populaţie trăieşte în sărăcie şi serviciile publice lipsesc. Penele de curent zilnice pot dura până la 12 ore şi doar cei mai înstăriţi îşi pot permite luxul unor grupuri electrogene.

Premierul irakian a promis duminică încă o dată că va "lupta împotriva pandemiei corupţiei". Însă în opinia lui Mohamed al-Askari, jurnalist de la Bagdad, Irakul este încă departe de a ieşi la liman. "Ne-am bucurat când regimului (lui Saddam Hussein) a căzut, întrucât am crezut că în Irak va fi mai bine, dar până în prezent doar am suferit", concluzionează ziaristul irakian.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)