Partidul aflat la putere în Kazahstan s-a clasat detaşat în fruntea alegerilor legislative anticipate, a anunţat luni Comisia Electorală a acestei ţări, la finalul unui scrutin în cele din urmă cu sens unic, în pofida unor promisiuni timide de deschidere democratică, informează AFP.

La aproape 24 de ore de la închiderea secţiilor de votare, Comisia Electorală a anunţat cifre asemănătoare celor din sondajele date publicităţii duminică seara de canalele de stat, însă fără a detalia repartizarea exactă a locurilor pe partide.

Potrivit Comisiei Electorale, partidul aflat la putere Amanat s-a clasat în frunte cu 53,90% din voturi, departe de partidul clasat pe locul doi, Aouyl (10,90%), formaţiune agrară ce se declară apărător al ruralităţii.

Un nou sistem a fost instaurat pentru acest scrutin, cu 69 de deputaţi - din totalul celor 98 din Majilis, camera inferioară a parlamentului - aleşi în sistem proporţional şi 29 aleşi pe liste uninominale, unde concurau candidaţi independenţi.

Apartenenţa politică a celor 29 de deputaţi aleşi pe liste uninominale nu a fost dezvăluită deocamdată.

Şase partide au intrat în Majilis, comparativ cu trei câte erau înainte, însă ele sunt toate mai mult sau mai puţin loiale preşedintelui ţării, Kasîm-Jomart Tokaev. În plus, mai multe formaţiuni din opoziţie rămân interzise şi candidaţi independenţi au afirmat luni că nu recunosc rezultatul acestor alegeri.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a apreciat într-un raport că actualul "cadru juridic mai trebuie modificat pentru a forma o bază suficientă pentru organizarea de alegeri democratice", notând totodată că reforme permiteau deja "o mai mare alegere" pentru alegători.

Înregistrări cu teancuri de buletine introduse ilegal în urne, în mai multe regiuni din Kazahstan, au fost postate pe reţelele sociale. OSCE a subliniat că "ilegalităţi notabile şi garanţii importante au fost ignorate în timpul numărării voturilor".

Reales în noiembrie cu peste 80% din voturi, preşedintele Tokaev era un pur produs al sistemului sovietic, înainte de a deveni un om de încredere al fostului şef de stat Nursultan Nazarbaev.

În final, preşedintele Tokaev a rupt legătura cu predecesorul său, privându-l de privilegiile sale.

Mare cât de cinci ori suprafaţa Franţei, Kazahstanul rămâne marcat de manifestaţiile împotriva vieţii costisitoare care au avut loc în ianuarie 2022 şi au degenerat în revolte, când preşedintele Tokaev a ordonat "să se tragă pentru a ucide". Oficial, 238 de persoane au murit în timpul acelor evenimente.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)