Ministrul sârb al economiei Rade Basta a creat luni agitaţie pe scena politică din Serbia cu o propunere ca Belgradul să impună sancţiuni împotriva Rusiei, prima astfel de declaraţie a unui oficial guvernamental sârb în favoarea sancţiunilor şi o îndepărtare de la poziţia oficială a Serbiei, relatează marţi agenţia croată de ştiri HINA.

Rade Basta a afirmat într-un comunicat că Serbia plăteşte deja un preţ mare pentru că nu impune sancţiuni împotriva Rusiei şi "acest lucru devine nesustenabil".

Anunţul a provocat dezaprobare în cadrul partidului Serbia unită, de pe lista căruia ministrul a intrat în guvernul Anei Brnabic, precum şi solicitări din partea partenerilor de coaliţie ca Basta să-şi prezinte demisia.

Serbia unită face parte dintr-o alianţă electorală cu Partidul socialist din Serbia condus de fostul ministru de externe Ivica Dacic, care este la rândul său într-o coaliţie cu Partidul progresist sârb al lui Aleksandar Vucic de mai multe cicluri electorale.

Basta a afirmat că el, în calitate de ministru al economiei, vede la ce presiune este supus preşedintele sârb din partea UE şi a comunităţii internaţionale, deşi nimeni nu vorbeşte despre acest lucru.

"Nu pot accepta acest lucru", a spus Basta, precizând că din acest motiv este în favoarea impunerii de sancţiuni împotriva Rusiei şi că este "alături de preşedintele Vucic în apărarea intereselor naţionale" şi are "încredere absolută" în Vucic.

"De aceea solicit guvernului sârb şi tuturor miniştrilor să facă o declaraţie asupra acestei chestiuni", a mai spus Rade Basta.

Reamintind că Serbia însăşi s-a confruntat de-a lungul istoriei sale cu sancţiuni şi că oamenii "au avut de suferit consecinţe economice severe", el a spus că Belgradul nu a luat decizia de a impune sancţiuni sperând "că războiul se va încheia şi raţiunea va prevala, iar cele două părţi se vor aşeza la masa negocierilor".

Dar "suntem confruntaţi cu o nouă realitate", a spus el, subliniind că din cauza "tulburărilor globale, Serbia se confruntă cu o presiune enormă".

Partidul Serbia unită a fost primul care a reacţionat la sugestia lui Basta, atrăgând atenţia că acesta a exprimat o "poziţie personală" şi nu poziţia partidului a cărui membru este şi care se împotriveşte "impunerii de sancţiuni împotriva oricui" şi afirmând că soluţia războiului din Ucraina "este la masa negocierilor".

Mişcarea socialistă a lui Aleksandar Vulin, şi ea membră în coaliţia la guvernare, a cerut ca Basta să demisioneze pentru că a cerut ca Serbia să se alăture "sancţiunilor ilegale împotriva Federaţiei Ruse".

Preşedintele sârb Vucic a refuzat să se alăture sancţiunilor UE şi internaţionale împotriva Rusiei, dar la începutul lui februarie, în timpul unei dezbateri privind Kosovo, el le-a spus parlamentarilor că "probabil va trebui să impună sancţiuni" împotriva Kremlinului. El a precizat că nu este "încântat de acest lucru", dar că Belgradul plăteşte deja un preţ pentru că nu a făcut acest lucru mai devreme.

Kremlinul a reacţionat la această declaraţie afirmând că înţelege că "liderii sârbi se confruntă cu o presiune fără precedent din partea Occidentului" şi că înţelege poziţia preşedintelui Aleksandar Vucic, sperând în ameliorarea suplimentară a relaţiilor dintre cele două ţări.

Partidul progresist sârb al lui Vucic nu a comentat încă afirmaţiile lui Batsa, notează HINA. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)