Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a dat asigurări luni că intenţionează să omologheze "cât mai repede posibil" noi terenuri rezervate indigenilor, legalizare care a rămas la punct mort sub mandatul predecesorului său de extremă dreapta Jair Bolsonaro, relatează AFP.

"Am cerut ministerului pentru probleme indigene să-mi arate toate terenurile pregătite pentru a fi omologate. Ele trebuie omologate cât mai curând posibil, înainte ca alţii să şi le însuşească (...) prin folosirea unor documente false", a declarat Lula da Silva în timpul unei adunări a liderilor indigeni în statul Roraima (nord).

"Este necesar să se legalizeze rapid toate terenurile ale căror studii (de delimitare) sunt pregătite sau practic gata, pentru ca autohtonii să-şi poată ocupa teritoriul", a insistat preşedintele de stânga.

În Amazonia braziliană, este obişnuit ca indivizii să acapareze terenuri pentru a le defrişa şi apoi revendica oficial cu ajutorul unor documente false.

Lula da Silva a reamintit rolul esenţial al popoarelor indigene în limitarea defrişărilor şi încetinirea încălzirii globale.

Omologarea de noilor terenuri indigene "ne va ajuta să avem grijă de climă, altfel, omenirea va dispărea din cauza iresponsabilităţii noastre", a afirmat el.

"Indigenii nu ocupă pământul nimănui, se luptă pentru a recupera de ce au fost privaţi de invadatori cu începere din 1500", anul sosirii primilor colonizatori portughezi în Brazilia, a adăugat şeful statului.

Potrivit ultimului recensământ, datând din 2010, aproximativ 800.000 de indigeni trăiesc în ţară, majoritatea în rezervaţii care ocupă 13,75% din teritoriu.

Cu puţin timp înainte de a-şi începe mandatul (2019-2022), Jair Bolsonaro a promis că nu va "mai acorda niciun centimetru în plus" terenurilor indigene, iar procesul de omologare a noilor rezervaţii a rămas efectiv blocat în ultimii patru ani.

Sub preşedinţia sa, defrişarea medie anuală a crescut, de asemenea, cu 75% în raport cu deceniul precedent.

Revenirea la putere a lui Lula da Silva, care a mai condus Brazilia din 2003 până în 2010, nu a avut niciun efect imediat asupra defrişărilor, care au crescut cu 62% luna trecută faţă de februarie 2022, cu 322 kilometri pătraţi distruşi, un record.

Însă asociaţiile pentru apărarea mediului consideră că este prea devreme pentru a trage concluzii. Potrivit acestora, trebuie aşteptat sezonul secetos, din iulie, când defrişările sunt de obicei maxime, pentru a evalua efectele politicii de mediu a noului guvern de stânga. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)