Feminicid, violenţă domestică, hărţuire cibernetică: Convenţia de la Istanbul are ca scop prevenirea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor. În timp ce unii membri ai UE şi alte naţiuni europene au ratificat-o, altele nu au fost încă de acord, relatează platforma media European Newsroom (enr) într-un articol de fond publicat vineri.

Marţi, cu o săptămână înainte de Ziua Internaţională a Femeii, Parlamentul European a îndemnat încă o dată UE să ratifice cât mai curând posibil Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Una din trei femei din UE a suferit deja violenţă fizică sau sexuală, ceea ce necesită o ratificare rapidă de către blocul celor 27 de ţări, au declarat mai mulţi deputaţi europeni.

Mai multe ţări care au ratificat deja documentul şi-au redefinit şi legile pentru a proteja femeile. Altele nu au încă un plan naţional de punere în aplicare a Convenţiei.

Convenţia de la Istanbul a fost elaborată de Consiliul Europei, o organizaţie de monitorizare a drepturilor omului din afara UE, în 2011. Pentru a ratifica convenţia au fost necesare 10 state. Dintre aceste 10 state care au ratificat prima dată Convenţia, 8 erau membre ale Consiliului Europei. Prin semnarea acesteia, ţările s-au angajat să prevină, să urmărească penal şi să elimine violenţa împotriva femeilor. Convenţia a intrat în vigoare la 1 august 2014 şi a fost semnată de UE la 13 iunie 2017.

La aproape şase ani de la semnarea Convenţiei, UE nu a ratificat-o încă, deoarece şase membri - Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Lituania şi Slovacia - au refuzat să facă acest lucru în Consiliul UE. Cu toate acestea, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis în 2021 că UE poate proceda la ratificare chiar şi fără unanimitate.

Polonia, care a ratificat convenţia în 2015, încearcă în prezent să o revoce, considerând-o "dăunătoare", deoarece impune şcolilor să îi înveţe pe copii despre gen. Turcia s-a retras din Convenţie în 2021. În pofida războiului, Ucraina a reuşit să ratifice anul trecut Convenţia de la Istanbul, primul tratat internaţional care stabileşte standarde obligatorii din punct de vedere juridic pentru a preveni violenţa împotriva femeilor.

- "Da înseamnă da": Legi progresiste în Spania şi Slovenia -

Slovenia şi Spania au ratificat Convenţia de la Istanbul (Spania în 2014, Slovenia în 2015) şi chiar au revizuit definiţia infracţiunilor de viol şi violenţă sexuală, adoptând conceptul "da înseamnă da". Aceasta înseamnă că, dacă o persoană nu îşi exprimă în mod clar voinţa de a se angaja în relaţii sexuale, acest lucru ar trebui considerat un "nu". Astfel, noua legislaţie nu include neapărat utilizarea forţei ca o cerinţă pentru a pedepsi agresiunea.

Potrivit raportului din 2020 al Lobbyului European al Femeilor, de la ratificarea Convenţiei, Spania a înregistrat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte prevenirea şi urmărirea penală a infracţiunilor împotriva femeilor. Ţara a sporit sprijinul financiar pentru femeile abuzate şi a înfiinţat centre de azil.

Respectând liniile directoare ale Convenţiei de la Istanbul, Spania a devenit, de asemenea, prima ţară din Uniunea Europeană care a înregistrat oficial toate tipurile de feminicid în 2022. În ciuda acestui fapt, eradicarea violenţei împotriva femeilor rămâne o provocare în această ţară, unde 49 de femei au fost ucise ca urmare a violenţei de gen anul trecut.

Slovenia nu a avut prea multe probleme în a se conforma Convenţiei atunci când, la jumătatea anului 2020, guvernul polonez a început să analizeze posibilitatea de a se retrage din Convenţie, afirmând la momentul respectiv că nu vedea necesitatea de a face acest lucru. Potrivit raportului din 2021 al Grupului de experţi Grevio al Consiliului Europei, care este responsabil cu monitorizarea punerii în aplicare a Convenţiei, Slovenia a făcut progrese în ceea ce priveşte stabilirea cadrului juridic, instituţional şi politic.

Cu toate acestea, ar trebui să se acorde mai multă atenţie femeilor din grupurile vulnerabile şi să se îmbunătăţească colectarea de date, iar sistemul de justiţie penală ar trebui să ia măsuri mai ferme împotriva tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor. Violenţa domestică împotriva femeilor a crescut semnificativ în timpul pandemiei de COVID-19. Zece cazuri de feminicid au fost raportate în 2020. Conform celor mai recente date, una din cinci femei din Slovenia a suferit o formă de violenţă.

- Germania nu are un plan de acţiune naţional -

Ultimul raport Grevio privind Germania arăta, în octombrie 2022, că nu există încă un plan naţional de acţiune, deşi Convenţia prevede un astfel de plan. Adăposturile pentru femei şi centrele de consiliere sunt distribuite foarte inegal, iar în zonele rurale există un deficit de astfel de centre. În oraşele mari, există adesea liste de aşteptare lungi. Experţii au solicitat, de asemenea, un mecanism care să analizeze toate cazurile de ucidere a femeilor din motive de gen şi să stabilească în ce domenii instituţiile ar trebui să răspundă în mod diferit.

Cu toate acestea, experţii au salutat unele schimbări în dreptul penal german. Printre acestea se numără, de exemplu, incriminarea explicită a abuzurilor care utilizează tehnologia, cum ar fi hărţuirea cibernetică sau fotografierea neautorizată a părţilor intime ale corpului.

- Italia: Rezistenţă în faţa subiectelor legate de gen -

În 2013, Italia devenea cea de-a 5-a ţară care ratifica Convenţia de la Istanbul. Conform raportului Grevio din 2020, legile din Italia sunt în multe cazuri "inovatoare", dar de foarte multe ori nu sunt implementate efectiv şi uniform în întreaga ţară. În plus, raportul a ridicat diverse preocupări cu privire la egalitatea de gen, colectarea datelor în instanţe şi cazurile legate de custodie după ce unele femei au devenit victime ale violenţei domestice.

Mai mult decât atât, conform raportului, ţara trebuie "să asigure resurse financiare şi umane adecvate" pentru a implementa legile şi politicile existente. Politicile trebuie să fie coordonate şi monitorizate "între autorităţile naţionale, regionale şi locale". În plus, experţii au lansat un apel la acţiune în stabilirea unor servicii de bază şi specializate pentru femeile victime ale violenţei, care să poată fi accesate pe întreg teritoriul ţării.

Raportul Grevio identifică "o rezistenţă în ceea ce priveşte egalitatea de gen" în Italia. Spre exemplu, acest lucru se manifestă atât în şcoli cât şi în universităţi prin delegitimizarea studiilor de gen. Unele oraşe au "cenzurat" evenimente menite să crească nivelul de conştientizare cu privire la chestiuni de gen, ce urmau să se desfăşoare în biblioteci publice.

- Croaţia: Controverse cu privire la ratificare -

La fel ca şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, Convenţia de la Istanbul a dezbinat societatea croată. Croaţia a semnat acest acord la 22 ianuarie 2013, iar parlamentul croat, Sobor, l-a ratificat în cele din urmă la 13 aprilie 2018. Însă ratificarea a zguduit partidul de centru-dreapta aflat la putere, Uniunea Democratică Croată (HDZ).

Premierul Andrej Plenković a încercat să liniştească criticii, atât din interiorul cât şi din exteriorul partidului, prin includerea în lege a unui paragraf în care se precizează că această convenţie respectă Constituţia Republicii Croaţia şi că nu conţine aşa-numita ideologie de gen. Oponenţii, în special cercurile apropiate de Biserica Catolică, au arătat că această convenţie era folosită pentru a introduce aşa-numita "ideologie de gen", i.e., separarea dintre dintre gen şi sexul biologic în legislaţia, educaţia şi media croate. Alţii au susţinut că şi ştiinţa distinge între sex şi gen.

Activistele pentru drepturile femeilor consideră că Convenţia de la Istanbul a fost implementată în mod inadecvat în Croaţia. În cadrul unei mese rotunde organizată în parlamentul croat în luna noiembrie a anului trecut, ele au susţinut că sistemul nu este adecvat pentru că judecătorii nu ştiu ce înseamnă violenţa pe bază de gen. Ele au criticat în special procedurile din instanţă care impun sentinţe simbolice pentru violenţă domestică.

O altă problemă este că femeilor le este greu să raporteze un partener abuziv, temându-se că nu vor fi crezute. Dacă se decid să raporteze, de multe ori ele fac acest lucru după ani de zile, când se hotărăsc să divorţeze şi de multe ori se confruntă cu incertitudini dacă respectivele violenţe chiar s-au produs. Violenţa psihologică împotriva femeilor este de asemenea, de multe ori, ignorată.

O delegaţie a Grupului de Experţi pentru Acţiune împotriva Violenţei împotriva Femeilor şi Violenţei Domestice (GREVIO) din cadrul Consiliului Europei a desfăşurat o vizită de evaluare în Croaţia între 17 şi 21 octombrie 2022. GREVIO pregăteşte publicarea raportului său de evaluare cu privire la Croaţia în cursul anului 2023.

- Bulgaria: Susţinerea unor legi împotriva violenţei domestice fără ratificare -

În 2018, Curtea Constituţională din Bulgaria a adoptat o decizie prin care se precizează că Convenţia de la Istanbul avansează concepte juridice legate de noţiunea de gen care sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale Constituţiei Bulgariei. În conformitatea cu această decizie, Bulgaria nu a susţinut cele două proiecte de decizii ale Consiliului privind ratificarea de către UE a Convenţiei de la Istanbul, prin care Consiliul solicită acordul Parlamentului European, a explicat Ministerul Afacerilor Externe (MAE) bulgar la începutul lunii februarie.

Guvernul bulgar şi societatea civilă lucrează activ pentru a preveni forme de violenţă împotriva femeilor şi pentru a asigura protecţie şi sprijin victimelor, a adăugat MAE bulgar. În luna decembrie, Ministerul de Interne din Bulgaria a anunţat că au fost emise 3.085 de ordine de protecţie conform Legii împotriva violenţei domestice între 1 ianuarie şi 31 octombrie 2022. În aceste 10 luni, 2.656 femei, 349 bărbaţi şi 873 copii au fost victime ale violenţei domestice comise de 2.713 bărbaţi şi 283 femei.

În noiembrie, Ministerul Justiţiei din Bulgaria a prezentat un proiect de lege cu amendamente la Legea împotriva violenţei domestice, vizând înfiinţarea unui sistem informatic naţional şi a unui registru naţional al cazurilor de violenţă domestică.

- Bosnia şi Herţegovina: Fiecare a patra femeie este victimă a violenţei domestice -

Bosnia şi Herţegovina se numără printre primele ţări din Europa care au ratificat Convenţia de la Istanbul în 2013. Însă, convenţia nu a fost încă pe deplin inclusă în cadrul legislativ al ţării, chiar dacă unele părţi din ea sunt incluse în legi ale entităţilor (statale n.r.).

Agenţia pentru Egalitate de Gen din Bosnia şi Herţegovina este responsabilă pentru implementarea Convenţiei şi trebuie să se asigure că există un sistem uniform de prevenţie şi protecţie a victimelor violenţei, fără discriminare în funcţie de entitate, canton sau municipalitate în care trăiesc victimele. Bosnia şi Herţegovina suferă consecinţele diviziunii constituţionale a jurisdicţiei naţionale. Acest lucru are ca rezultat practici diferite, care provoacă inegalitate în implementarea dreptului la protecţie, dar şi în disponibilitatea ajutorului şi sprijinului pentru victime.

Conform unui raport al Agenţiei pentru Egalitate de Gen din Bosnia şi Herţegovina, fiecare a patra femeie din Bosnia şi Herţegovina este o victimă a violenţei domestice. Din ce în ce mai mult, comportamentul violent se termină cu feminicid, fără a fi recunoscut ca atare legal. În total, una din două femei cu vârsta de peste 15 ani a suferit o formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, BTA, dpa, EFE, FENA, HINA, STA, participante în proiectul enr alături de AGERPRES, ANP, APA, ATA, Belga, Europa Press, MIA, PAP, Tanjug, TASR şi UKRINFORM. AGERPRES/(AS - autori: Mariana Ionescu, Codruţ Bălu, editor online: Andreea Lãzãroiu)