Ritmul reformelor pentru reducerea inegalităţilor femeilor faţă de bărbaţi s-a redus puternic în 2022, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, relevă un raport al Băncii Mondiale (BM) făcut public joi, potrivit AFP.

Indicele care măsoară evoluţia reformelor în favoarea egalităţii juridice nu a progresat decât cu 0,5 puncte şi s-a oprit la 77,1 puncte, "ceea ce înseamnă că femeile nu se bucură în medie decât de 77% din drepturile juridice recunoscute bărbaţilor", scrie instituţia, în raportul său intitulat 'Femeile, afacerile şi dreptul' pentru 2022.

Concret, 34 de reforme au fost realizate anul trecut, în 18 ţări, cel mai slab număr total de la începutul secolului.

În ritmul actual de reforme, o tânără care intră astăzi în viaţa activă nu va ajunge la o egalitate juridică la ieşirea la pensie în majoritatea ţărilor, estimează raportul, care evidenţiază în această situaţie un risc de obstrucţionare a "creşterii economice într-un moment critic pentru economia mondială".

"Faptul că o mare parte din lume nu le acordă femeilor aceleaşi drepturi ca bărbaţilor constituie nu doar o injustiţie faţă de ele, dar şi un obstacol în capacitatea acestor ţări de a promova o dezvoltare ecologică, durabilă şi incluzivă", a spus economistul-şef al BM, Indermit Gill, citat într-un comunicat.

Instituţia estimează de fapt că egalitatea juridică ar permite creşterea Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, pe termen lung, în medie cu aproape 20%, prin câştiguri economice mondiale estimate între 5.000 şi 6.000 de miliarde de dolari dacă femeile ar putea crea şi dezvolta noi firme atât de uşor ca bărbaţii.

Deşi nivelul de egalitate este cel mai ridicat în economiile avansate, Africa Subsahariană este regiunea care a realizat cele mai multe reforme în acest domeniu în 2022, jumătate din total fiind înregistrat în şapte ţări din zonă.

În raportul său, Banca Mondială a analizat toate legile şi reglementările votate sau introduse în 190 de ţări în 2022 ţinând cont de opt domenii care "influenţează participarea femeilor la viaţa economică": mobilitate, muncă, remuneraţie, căsătorie, calitatea de părinte, antreprenoriatul, activele şi pensionarea.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)