Aşa-numitul Acord-cadru de la Windsor anunţat luni de guvernul britanic şi Uniunea Europeană, care reformează Protocolul pentru Irlanda de Nord, abordează principalele probleme pe care Brexit le-a creat în provincia britanică, informează EFE.

Este vorba de principalele domenii pe care le reformează noul pact, care acordă o atenţie deosebită guvernării, suveranităţii şi comerţului în regiune.

De la intrarea în vigoare a Brexit-ului, protocolul a menţinut Irlanda de Nord în cadrul pieţei interne comunitare şi britanice, motiv pentru care s-au efectuat controale comerciale între Regatul Unit şi UE la punctele de intrare din Irlanda de Nord, ceea ce evită ridicarea unei graniţe fizice între cele două Irlande şi nu afectează acordul de pace din Vinerea Mare (1998).

Această frontieră comercială, situată în Marea Irlandei, a creat de asemenea probleme politice în rândul unioniştilor pro-britanici, deoarece ei consideră că le afectează relaţia cu restul Regatului şi, din acest motiv, au boicotat timp de un an formarea unui guvern de coaliţie cu naţionaliştii.

Acordul negociat stabileşte acum un sistem de benzi verzi şi roşii între Marea Britanie şi provincie.

Mărfurile destinate Irlandei de Nord, fără controale de rutină, vor trece pe benzile verzi - monitorizate electronic de CE -, în timp ce cele exportate în Republica Irlanda, pentru a intra pe piaţa comunitară, vor trece pe benzile roşii şi vor urma formalităţile vamale în porturile nord-irlandeze.

Al doilea element al acordului tratează aplicarea anumitor legi comunitare şi, în consecinţă, situaţia în care unele legi britanice nu pot fi aplicate în regiune, ceea ce, potrivit unioniştilor, pune în pericol relaţia lor constituţională cu Regatul Unit.

Acest lucru a determinat, de exemplu, ca Irlanda de Nord Şi Marea Britanie să impună taxe diferite, cum ar fi TVA-ul, la produse precum alcoolul sau materiale de energie regenerabilă, deoarece provincia este guvernată de normele pieţei comune interne, neavând acces la ajutoare de stat din partea Londrei ca urmare a opoziţiei Bruxelles-ului, care a dorit să evite astfel concurenţa neloială.

Odată cu noul pact, guvernul de la Londra va putea face "modificări cheie la TVA", după cum a explicat prim-ministrul, Rishi Sunak, care a declarat că acum va putea, de exemplu, să modifice cotele de impozitare pentru anumite produse, cu acelaşi efect în toate regiunile britanice.

Aceasta a fost una din cele mai delicate aspecte ale acestor negocieri din cauza respingerii ferme din partea Partidului Democrat Unionist (DUP) pro-britanic - a doua forţă nord-irlandeză- faţă de rolul pe care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) l-ar avea în provincie.

Acordul anterior, acceptat de fostul prim-ministru britanic, Boris Johnson, prevedea ca Irlanda de Nord să fie guvernată de legile comunitare privind piaţa unică şi ca orice dispută să fie soluţionată în instanţele europene, lucru care a fost întâmpinat cu opoziţie şi de către aripa dură a Partidului Conservator.

Aceasta a fost, de asemenea, o "linie roşie" pentru Bruxelles, care a înţeles că accesul Irlandei de Nord la piaţa unică o lega de legislaţia comunitară şi de organele sale de arbitraj.

Soluţia de compromis a fost aplicarea unui sistem similar cu cel al Norvegiei, de exemplu, care se află în afara Uniunii Europene, dar are acces la piaţa internă. În acest fel, Bruxelles-ul va trebui să informeze Londra în prealabil cu privire la noile reguli sau directive care afectează Irlanda de Nord, astfel încât sistemul britanic să aibă opţiunea de a le studia şi de a face recurs.

Părţile au decis că, înainte de a se ajunge la CJUE, orice litigiu să poată fi examinat în primă instanţă de către tribunalele din Irlanda de Nord, care pot decide apoi dacă îl trimit sau nu către Luxemburg, care va avea întotdeauna ultimul cuvânt.

Acordul-cadru de la Windsor introduce, de asemenea, aşa-numita "frână Stormont", un nou instrument ce va permite Adunării Irlandei de Nord să blocheze aplicarea noilor legi comunitare în provincie. Această clauză de salvgardare va permite politicienilor locali nu numai să aibă un cuvânt de spus în privinţa reglementărilor pieţei unice, ci şi să blocheze aplicarea acestora în provincia britanică. Dacă este activată "frâna Stormont", guvernul britanic va putea să se opună aplicării acestor noi legi în Irlanda de Nord. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

#postBrexit: Preşedinţii Biden şi Macron au salutat Acordul-cadru de la Windsor