Conferinţa de Securitate de la Munchen (MSC) s-a încheiat duminică, după trei zile în care discuţiile privind războiul din Ucraina şi viitorul ordinii internaţionale au fost în centrul atenţiei, în timp ce în spatele uşilor închise reprezentanţii diferitelor ţări au avut întâlniri bilaterale, relatează EFE.

Din prima până în ultima zi, s-au auzit în mod repetat fraze care au devenit un fel de mantre atunci când se vorbeşte despre război, cum ar fi "vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie" sau "Ucraina trebuie să câştige războiul".

Duminică, în ultima zi, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a reamintit acest apel lansat de diverşi şefi de stat şi de guvern - el i-a menţionat pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi pe cancelarul german, Olaf Scholz, însă nu sunt singurii care au folosit astfel de fraze - şi a adăugat că este timpul să se treacă de la vorbe la fapte.

''Trebuie să facem mai mult şi mai repede, trebuie să accelerăm asistenţa noastră militară pentru Ucraina. Toţi liderii europeni au spus aici că Rusia nu poate câştiga războiul, că Ucraina trebuie să câştige războiul. Trebuie să trecem de la vorbe la fapte'', a spus el.

Provocările pe termen scurt constau în punerea în aplicare a deciziilor care au fost deja luate, cum ar fi trimiterea de tancuri de luptă, furnizarea de muniţie suficientă Ucrainei şi creşterea în acelaşi timp a producţiei de muniţie în Europa.

O altă constantă a conferinţei a fost avertismentul că războiul va fi lung şi că preşedintele rus, Vladimir Putin, mizează pe faptul că Occidentul se va plictisi de sprijinul său pentru Ucraina şi de tot ceea ce implică acest lucru din punct de vedere economic.

''Cred că Rusia mizează pe faptul că UE se va plictisi de propria iniţiativă. Rusia nu oboseşte uşor. Vedem că Putin face ceea ce a anunţat de ani de zile. Nici Hitler nu a fost crezut şi el şi-a spus foarte clar obiectivele", a declarat duminică premierul estonian, Kaja Kallas.

Kallas a vorbit, de asemenea, împotriva celor care, în special în Europa de Vest, critică livrările de arme de teama unei escaladări nucleare.

''De fiecare dată când Putin ameninţă cu o escaladare nucleară, cred că ţările de pe flancul estic al NATO sunt cele care ar fi afectate, iar nouă nu ne este frică de acest lucru. Şi dacă nu ne este teamă, atunci nici Europa de Vest nu ar trebui să se teamă",a spus el.

Pe lângă conştientizarea faptului că Ucraina trebuie să câştige războiul - ceea ce înseamnă restabilirea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale - în caz contrar se va crea un precedent care va distruge ordinea internaţională, conferinţa a rămas cu întrebarea care va fi statu-quo-ul după încheierea conflictului.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a recunoscut că, atâta timp cât Rusia nu se va schimba, va exista o ameninţare latentă.

În acest sens, Kallas a declarat că singura garanţie de securitate pentru Ucraina este aderarea la NATO. ''NATO este un proiect de pace şi, pentru că suntem membri NATO, nu trăim vremuri atât de întunecate ca alte ţări, în special Ucraina. Singura garanţie eficientă pentru Ucraina este apartenenţa la NATO'', a spus el.

O întrebare deschisă este când poate avea loc o schimbare în Rusia. Macron a precizat în timpul conferinţei că nu crede că războiul va duce la o schimbare de regim, ceea ce implică faptul că va trebui găsită în cele din urmă o cale de coexistenţă.

Din partea opoziţiei ruse, fostul campion mondial de şah Garri Kasparov a declarat că o condiţie pentru schimbarea în Rusia este o victorie ucraineană care să includă recuperarea Crimeei.

''O victorie a Ucrainei este o condiţie pentru o schimbare în Rusia. Trebuie să le fie clar ruşilor că războiul este pierdut", a declarat el în timpul unui eveniment în cadrul MSC. "Pentru aceasta, din păcate, nu există altă cale decât să ajutăm Ucraina să elibereze Crimeea. Crimeea este inima mitologiei lui Putin", a adăugat el.

În remarcile sale de încheiere, directorul Conferinţei de Securitate de la Munchen, Christoph Heusgen, a declarat că trei concluzii s-au desprins de la ediţia din acest an.

În primul rând, că a existat o unitate euro-atlantică în ceea ce priveşte necesitatea de a respinge atacul la adresa civilizaţiei pe care îl reprezintă agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

În al doilea rând, necesitatea de a spori capacităţile militare ale Europei şi, în cele din urmă, necesitatea de concentrare mai mult asupra Sudului global pentru a convinge unele ţări care sunt încă sceptice în ceea ce priveşte apărarea valorilor universale.

La eveniment au participat peste 450 decidenţi din întreaga lume, printre care şefi de stat, prim-miniştri, miniştri, personalităţi internaţionale şi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi ai mediului de afaceri, jurnalişti şi profesori universitari.

Pentru a doua oară consecutiv, la MSC 2023 nu a participat niciun reprezentant al conducerii Federaţiei Ruse. Anul trecut, a existat o invitaţie pe numele ministrului de externe Serghei Lavrov, care a decis să nu participe, gest care la acel moment a fost interpretat drept un semnal că decizia de lansare a invaziei ruse asupra Ucrainei fusese deja luată.

Ediţia din acest an a fost prezidată pentru prima oară de Christoph Heusgen, fost consilier pentru politică externă al fostului cancelar german Angela Merkel. El şi-a explicat decizia de a nu invita o delegaţie rusă spunând că nu doreşte să le ofere preşedintelui rus Vladimir Putin şi guvernului său o platformă pentru propaganda lor.

Spre deosebire de anii precedenţi, au fost excluşi de pe lista invitaţilor oficialităţi iraniene şi reprezentanţi ai partidului extremist 'Alternativa pentru Germania'. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Şeful diplomaţiei UE: Occidentul trebuie să furnizeze sprijin militar suplimentar Ucrainei

* Ucraina exclude categoric o cedare de teritoriu în schimbul păcii

* SUA denunţă pentru prima dată 'crime contra umanităţii' în Ucraina

* Jens Stoltenberg: Occidentul trebuie să evite prudenţa excesivă în livrările de arme pentru Ucraina

* Ucraina: Germania respinge ideea oricărui plan de pace ce ar presupune concesii teritoriale făcute Rusiei

* Ursula von der Leyen doreşte ca UE să achiziţioneze muniţii în comun, cum a făcut şi cu vaccinul pentru COVID

* Conferinţa de Securitate: Maia Sandu s-a întâlnit cu Antony Blinken