Armata din Burkina Faso a anunţat duminică sfârşitul operaţiunilor forţei franceze Sabre, la trei săptămâni după ce guvernul de tranziţie al acestei ţări vest-africane măcinate de violenţe jihadiste a denunţat acordurile de apărare bilaterale, transmite France Presse.

"Statul Major General al Forţelor Armate şi comandamentul forţei operative Sabre au organizat sâmbătă 18 februarie 2023, în incinta taberei Bila Zagre din Kamboincin (la periferia capitalei Ouagadougou), o ceremonie solemnă de coborâre a drapelului care marchează sfârşitul oficial al operaţiunilor forţei operative (franceze) pe teritoriul Burkina", a anunţat Statul Major al acestei ţări într-un comunicat de presă.

"Dezangajarea echipamentelor şi materialelor rămase de la Sabre va fi finalizată de o echipă de logisticieni desfăşurată în acest scop, conform unui calendar definit de comun acord cu Statul Major al Forţelor Armate", se arată în comunicat, care nu menţionează numărul de soldaţi francezi aflaţi încă în ţară.

Potrivit unei surse de securitate din Burkina Faso, "o mare parte dintre soldaţi au plecat deja".

Întrebat despre data plecării ultimilor soldaţi, un purtător de cuvânt al armatei franceze nu a dorit să comenteze.

O sursă guvernamentală franceză a declarat că soldaţi francezi sunt încă prezenţi în Burkina, fără a preciza numărul acestora.

Într-o scrisoare datată 18 ianuarie, guvernul burkinabez a denunţat acordul privind statutul forţelor franceze în ţară, acordându-le o lună pentru a părăsi Burkina Faso. Câteva zile mai târziu, Parisul a confirmat plecarea acestora.

Franţa, fosta putere colonială, este contestată în Burkina de mai multe luni.

A doua zi după anunţul privind plecarea forţelor speciale franceze din ţară, câteva mii de persoane au manifestat în capitala Ouagadougou, în sprijinul juntei la putere şi pentru "suveranitate".

Lupta împotriva jihadismului a fost una dintre principalele misiuni ale forţei Sabre în Burkina Faso, care a fost ţinta unor atacuri din ce în ce mai numeroase din partea unor grupări legate de Al-Qaida şi Stat Islamic începând din 2015 şi scena a două lovituri de stat în 2022, dintre care ultima l-a adus la putere pe căpitanul Ibrahim Traore în septembrie.

Peste 12.000 de civili şi soldaţi au fost ucişi în aceste violenţe, potrivit ONG-ului Acled, care înregistrează victimele conflictelor din întreaga lume.

Grupări islamiste legate de legate de Al-Qaida şi Stat Islamic au pus stăpânire pe mari suprafeţe de teren şi au strămutat milioane de oameni în regiunea Sahel, la sud de Sahara.

Guvernul burkinabez a declarat că doreşte să îşi "diversifice partenerii" în lupta împotriva jihadismului. Primul ministru Apollinaire Kyelem de Tambela a vizitat discret Rusia în decembrie anul trecut.

De partea franceză, opţiunea preferată este redistribuirea forţei Sabre în Niger, care are deja aproape 2.000 de militari francezi.

Decizia Burkinei Faso este similară cu cea luată în urmă cu un an de autorităţile maliene, care au cerut, de asemenea, ca detaşamentul forţei speciale desfăşurate de Franţa în Mali pentru a combate terorismul jihadist să părăsească ţara. Franţa şi-a retras forţele din Mali anul trecut, după ce junta de acolo a început să lucreze cu contractori militari ruşi, amintesc EFE şi Reuters.

Atât Burkina Faso, cât şi Mali, ţara învecinată, sunt conduse de junte militare care au preluat puterea prin forţă în ultimii doi ani, promiţând să îmbunătăţească securitatea şi să caute sprijin dincolo de aliaţii lor tradiţionali. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)