Parlamentul European a adoptat joi, la Strasbourg, două rezoluţii privind transparenţa şi integritatea în procesul decizional al Uniunii Europene, în care solicită mai multe reforme şi înfiinţarea rapidă a unui organism independent de etică al UE, potrivit unui comunicat al PE.

Ca urmare a măsurilor solicitate de PE în decembrie anul trecut şi salutând recenta decizie a preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, şi a liderilor grupurilor politice ca un prim pas necesar, eurodeputaţii reiterează faptul că vor manifesta "toleranţă zero faţă de corupţie sub orice formă şi la orice nivel" şi insistă asupra faptului că PE trebuie să dea dovadă de "unitate neechivocă şi o hotărâre fermă" în această privinţă.

Eurodeputaţii consideră că sunt necesare o mai bună punere în aplicare a Codului de conduită, inclusiv sancţiuni financiare în caz de încălcare, introducerea mai multor activităţi care pot duce la sancţiuni şi interzicerea oricăror activităţi remunerate care ar putea crea un conflict de interese cu mandatul unui eurodeputat.

De asemenea, este necesar un proces de aprobare pentru călătoriile efectuate de ţări terţe şi verificarea suplimentară a asistenţilor deputaţilor şi a personalului Parlamentului care lucrează în domenii de politică sensibile, în special în domeniul afacerilor externe, al securităţii şi al apărării.

Potrivit PE, comitetul consultativ pentru conduita deputaţilor ar trebui reformat pentru a funcţiona până la instituirea organismului independent de etică al UE.

În plus, eurodeputaţii vor trebui să depună declaraţii de avere la începutul şi la sfârşitul fiecărui mandat.

Membrii PE sunt de părere că trebuie alocate resurse adecvate pentru registrul de transparenţă, iar eurodeputaţii, personalul acestora şi angajaţii Parlamentului European trebuie să declare reuniuni de lucru cu diplomaţi din ţări terţe, în cazul în care eurodeputaţii ar avea "un rol activ şi o influenţă clară şi imediată" în activitatea PE, cu excepţia cazului în care acest lucru i-ar putea pune în pericol pe cei implicaţi sau ar pune în pericol interesul public.

Eurodeputaţii mai susţin că măsurile luate cu privire la reprezentanţii Qatarului ar trebui extinse la cei ai Marocului.

Parlamentul European ia act de faptul că ONG-urile ar fi fost utilizate ca vectori ai ingerinţelor străine şi solicită revizuirea reglementărilor existente pentru a spori transparenţa în ceea ce priveşte guvernanţa, bugetul, influenţa străină şi persoanele care deţin un grad semnificativ de control. Textul subliniază că ONG-urile care primesc bani de la terţi a căror înregistrare în Registrul de transparenţă nu este necesară (de exemplu, ţări terţe) trebuie, de asemenea, să divulge sursele de finanţare şi solicită ca, în cazul în care aceste informaţii nu sunt divulgate, respectivele ONG-uri nu ar trebui să nu primească bani publici ai UE. De asemenea, se solicită o examinare financiară prealabilă cuprinzătoare înainte ca un ONG să fie inclus în registrul de transparenţă al UE, publicarea oricăror acorduri contractuale cu Comisia şi o definiţie clară a ONG-urilor care sunt autorizate să se înregistreze şi care sunt eligibile pentru a primi finanţare din partea UE.

Eurodeputaţii deplâng utilizarea scandalului de corupţie (Qatargate) "pentru a lansa o campanie de denigrare greşită" împotriva ONG-urilor şi pentru a răspândi dezinformări cu privire la lipsa de transparenţă a finanţării acestora, reiterând sprijinul ferm al PE pentru organizaţiile societăţii civile care se exprimă în favoarea drepturilor omului şi a mediului, cu respectarea deplină a normelor.

Pe de altă parte, Parlamentul European îşi reiterează apelul pentru crearea unui organism independent de etică pentru instituţiile UE, pe baza propunerilor eurodeputaţilor din septembrie 2021, pentru a restabili încrederea cetăţenilor. Propunerea Comisiei ar trebui prezentată până în martie, iar negocierile ar trebui să se încheie până la sfârşitul vacanţei de vară, potrivit eurodeputaţilor. Acest organism ar trebui să facă o distincţie clară între acţiunile infracţionale, încălcările normelor instituţionale şi comportamentul lipsit de etică. Acesta ar juca un rol esenţial în protejarea avertizorilor de integritate în cadrul instituţiilor UE, lucrând în mod complementar cu alte organisme ale UE precum Biroul european de luptă antifraudă (OLAF), Parchetul European (EPPO), Ombudsmanul European şi Curtea de Conturi Europeană.

În discursul rostit marţi în plenul PE, vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă Vera Jourova a anunţat intenţia Comisiei Europene de a prezenta propunerea de înfiinţare a unui organism independent de etică în următoarele săptămâni, cu scopul de a acoperi toate instituţiile şi organismele menţionate la articolul 13 din Tratatul privind UE: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul UE, Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană şi Curtea de Conturi Europeană. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)