Statele membre ale NATO au relansat miercuri la Bruxelles dezbaterea despre creşterea cheltuielilor pentru apărare, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, considerând că actuala ţintă de 2% din PIB ar trebui să devină un minim, abordare care nu este însă împărtăşită de toate statele membre, consemnează agenţiile AFP şi EFE.

Invazia rusă în Ucraina a readus în centrul atenţiei această chestiune a bugetelor alocate apărării şi ea va fi unul din subiectele centrale ale summitului NATO în luna iulie.

Secretarul general Jens Stoltenberg insistă de mai multe luni că sunt necesare investiţii importante pentru modernizarea capacităţilor militare ale Alianţei. El a menţionat în special completarea stocurilor de muniţii diminuate de ajutorul oferit Ucrainei şi nevoia Alianţei de a dispune de o capacitate industrială care să poată produce arme şi muniţii suficiente pentru un război de înaltă intensitate, cum este cel care se desfăşoară în Ucraina, a cărei armată consumă o cantitate de muniţii de câteva ori mai mare decât capacitatea de producţie a statelor NATO.

"Trebuie să încetăm să considerăm 2% ca un plafon şi că considerăm acest 2% ca un minim, şi să ne angajăm mai ferm într-o perspectivă pe termen lung", a spus Stoltenberg miercuri, la finalul reuniunii miniştrilor apărării din statele NATO.

"Atunci când vedem nevoia de muniţii, de apărare antiaeriană, de instruire, pregătire pentru capacităţile de vârf, este evident că acest 2% pentru apărare este un minim", a indicat el.

"Împărtăşesc această evaluare", a reacţionat ministrul german al apărării, Boris Pistorius. "Cred că simplul fapt de a ne apropia de obiectivul de 2% nu va fi suficient. Acesta trebuie să fie baza pentru tot ce urmează. Guvernul german dezbate asta chiar acum şi va ajunge în curând la un acord", a adăugat el.

Guvernul de la Berlin anunţase în decembrie că poate promite doar începând din anul 2025 atingerea ţintei NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru bugetul apărării, motivând că este frânat în îndeplinirea acestui obiectiv de capacităţile industriei de armament.

În opinia ministrului francez al apărării Sebastien Lecornu, esenţial nu este bugetul în sine alocat armatei, ci modul de distribuire a acestor cheltuieli. "Dincolo de problema celor 2% din PIB, ceea ce contează este să fie 2% cheltuieli eficiente şi utile", a explicat ministrul francez, care a ţinut să amintească angajamentul Franţei de a efectua "investiţii masive în apărarea sa de o valoare inedită de 413 miliarde de euro".

Dar acest obiectiv divizează statele Alianţei. Unele avertizează împotriva unor obiective prea ambiţioase sau prea rigide, ori consideră că îşi aduc deja o contribuţie suficient de semnificativă prin investiţiile efectuate în industria de apărare sau prin participarea la misiunile şi operaţiunile Alianţei.

Procentul "de 2% este în regulă, dar trebuie de asemenea să ne asigurăm că avem o anumită flexibilitate, întrucât ţările sunt diferite", a subliniat ministrul luxemburghez al apărării, François Bausch.

Potrivit unui înalt responsabil american, ce s-a exprimat cu condiţia anonimatului, chestiunea bugetului alocat apărării împarte NATO în două grupuri de ţări: de o parte, cele care, asemeni statelor baltice şi Poloniei, insistă pentru o creştere mai ambiţioasă a acestei alocări, cu un obiectiv de cel puţin 2,5% din PIB, iar de cealaltă parte ţări precum Canada, Spania, Luxemburg şi într-o anumită măsură Italia, care cred că un asemenea obiectiv nu ar fi adaptat situaţiei lor.

"Rezumând, cred că concluzia evidentă este că 2% nu este de ajuns. Şi aş spune că majoritatea aliaţilor împărtăşesc această analiză", a conchis acelaşi responsabil american.

La reuniunea ministerială încheiată miercuri statele NATO au început să evalueze care ar putea fi noul obiectiv acceptabil pentru bugetele apărării, cu scopul de a-l aproba formal la summitul care va avea loc în iulie la Vilnius.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)