Israelul şi India sunt cele două destinaţii cele mai frecventate de europarlamentarii care călătoresc invitaţi de organizaţii sau alte entităţi, potrivit unei anchete publicate luni de ziarul belgian "Le Soir", citată de EFE.

Cele două ţări apar fiecare în câte 30 de rapoarte ale parlamentarilor, corespunzătoare unui total de 117 nopţi de hotel oferite de India şi 115 în cazul Israelului.

În continuare, cele mai frecvente călătorii au avut loc în Emiratele Arabe Unite (61 de nopţi de hotel), Rusia (49) şi Venezuela (38), adaugă acelaşi ziar, care investighează de câteva luni scandalul de corupţie din Parlamentul European în care sunt implicate Qatarul şi Marocul.

În cazul statului evreu, trei organizaţii care promovează interesele israeliene finanţează în principal aceste vizite, menţionează ziarul.

Printre călătoriile pe care Le Soir le consideră îndoielnice se numără 22 de nopţi de hotel pe care deputatul spaniol Manu Pineda (Stânga Unită) le-a petrecut pe teritoriul Venezuelei, oferite de Partidul Socialist Unit din Venezuela sau Consiliul Electoral Naţional (trei călătorii, între decembrie 2020 şi martie 2022).

Pe de altă parte, acelaşi ziar avertizează asupra înmulţirii în ultimele luni a deplasărilor europarlamentarilor neanunţate în termen.

Eurodeputaţii care acceptă o invitaţie de a participa la un eveniment organizat de terţi, cu toate sau o parte din costuri acoperite, sunt obligaţi să o declare. Or, analiza arată că şapte europarlamentari au întârziat cu mai mult de o mie de zile declararea unei călătorii finanţate de o terţă parte, când regulamentul impune o perioadă maximă cuprinsă între 30 şi 60 de zile. Printre aceştia se numără social-democratul belgian (reţinut în scandalul Qatargate) Marc Tarabella, precum şi colega sa italiană din acelaşi partid Alessandra Moretti şi românul Cristian Silviu Buşoi (PPE), în legătură cu o călătorie la Doha efectuată în februarie 2020 la invitaţia Comitetului Naţional pentru Drepturile Omului din Qatar.

Potrivit "Le Soir", notificările de deplasări "se revarsă" pe site-ul Parlamentului European, de la începutul scandalului Qatargate. În timp ce între ianuarie şi noiembrie 2022 au fost în medie patru declaraţii pe lună, doar în lunile decembrie 2022 şi ianuarie 2023 s-au depus 104 notificări de acest tip, potrivit analizei ziarului belgian.

"Este greu să nu vedem un efect post-Qatargate (...) mai ales că 66% din declaraţiile din ultimele două luni au fost depuse după termen, uneori cu mai mult de o mie de zile întârziere", notează ziarul.

Ziarul trage aceste concluzii după ce a trecut în revistă toate declaraţiile privind călătorii finanţate de terţi publicate pe site-ul oficial al Parlamentului European în această legislatură, referitoare la 328 de deplasări efectuate până la 31 ianuarie 2023 (de către 140 de europarlamentari actuali şi 15 aleşi care au renunţat la mandat).

Dintre cei 565 de europarlamentari rămaşi, care nu au declarat nicio călătorie (adică peste 80% din total), "nu este exclus ca unii să trişeze prin omisiune", mai scrie ziarul.

Acest calcul "nu îi cuprinde pe europarlamentarii care au călătorit fără să declare, încălcând codul de conduită al Parlamentului", fenomen "imposibil de cuantificat", potrivit "Le Soir".

În acelaşi timp, lista nu include nici misiunile oficiale plătite de Parlament sau călătoriile personale finanţate de deputaţii înşişi (sau partidele acestora). AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)