Preşedintele polonez Andrzej Duda a decis să trimită proiectul de lege privind o reformă-cheie în domeniul justiţiei la Tribunalul Constituţional, pentru a fi reexaminat, în loc să-l ratifice imediat, relatează sâmbătă EFE.

Într-un mesaj televizat transmis vineri noapte, Duda a explicat că, în opinia sa, textul "ridică serioase îndoieli în ceea ce priveşte caracterul său constituţional" şi că a optat din acest motiv să ceară "o evaluare" din partea Tribunalului Constituţional polonez înainte de a-l ratifica.

"Guvernul a încheiat un nou acord cu Comisia Europeană şi este bine că s-a întâmplat acest lucru, pentru că atât Polonia, cât şi UE au nevoie de un compromis. Dar trebuie spus că acest acord ridică serioase îndoieli în ceea ce priveşte caracterul său constituţional. (...) De aceea, am decis să trimit acest proiect de lege Tribunalului Constituţional... ceea ce înseamnă că legea nu va intra în vigoare până când Tribunalul nu-şi exprimă punctul de vedere în ceea ce priveşte respectarea Constituţiei'', a declarat Duda în discursul său televizat, potrivit Reuters.

Preşedintele polonez şi-a exprimat convingerea că decizia sa nu va întârzia deblocarea fondurilor europene pentru ţara sa şi le-a cerut totodată judecătorilor să tranşeze cât mai rapid această chestiune.

Seimul polonez (camera inferioară a parlamentului) a aprobat miercuri în lectură finală, cu 233 de voturi pentru, 207 împotrivă şi 12 abţineri, o reformă cheie în domeniul justiţiei, menită să deblocheze fondurile UE de redresare post-pandemie. Ulterior, Senatul polonez, unde opoziţia deţine majoritatea, a respins proiectul de lege. După acest pas, proiectul de lege a fost trimis spre promulgare preşedintelui Andrzej Duda.

EFE comentează că decizia lui Duda de a trimite proiectul al Tribunalul Constituţional este un demers neobişnuit, dat fiind că în aproape cei şapte ani ai săi de mandat nu a mai luat o astfel de decizie în privinţa niciunei alte legi.

Reforma justiţiei este una din condiţiile puse de Comisia Europeană pentru ca Polonia să primească fondurile prevăzute în planul de redresare post-pandemie. În urma unei dispute legate de statul de drept, Comisia Europeană a blocat accesul Poloniei la 23,9 miliarde de euro în granturi şi 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă, deşi aprobase planul prezentat de Varşovia.

Din punctul de vedere al guvernului polonez, odată cu modificarea proiectului de lege, pe care o va analiza acum Tribunalul Constituţional, erau îndeplinite cerinţele europene, ceea ce ar fi permis deblocarea fondurilor alocate Poloniei.

Totuşi, această reformă are detractorii săi, inclusiv în sânul guvernului, deoarece partidul condus de ministrul justiţiei, Zbigniew Ziobro, aflat în coaliţia de guvernare cu Partidul Lege şi Justiţie, s-a pronunţat mereu împotriva unei legi care, în opinia lui Ziobro, ''îngenunchează Polonia în faţa şantajului Bruxellesului".

Pe de altă parte, Tribunalul Constituţional se confruntă cu o situaţie complicată de când preşedinta sa, Julia Przylebska, a decis să rămână în funcţie în pofida faptului că, potrivit a numeroşi reprezentanţi ai sistemului judiciar, a împlinit deja cei şase ani stabiliţi de lege în acest post.

În ceea ce-o priveşte, Przylebska consideră că legea care limitează la şase ani mandatul preşedintelui Tribunalului Constituţional nu i se aplică, deoarece ea şi-a preluat mandatul la câteva zile după promulgarea legii, dar înainte de intrarea sa în vigoare. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)