Grupurile parlamentare din Finlanda au transmis vineri că ar putea ratifica tratatul fondator al NATO în următoarele săptămâni, un pas esenţial prin care Helsinki ar avansa în drumul spre aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi ar lăsa în urmă Suedia vecină, relatează Reuters.

Cele două ţări nordice au aplicat pentru aderarea la NATO la scurt timp după invazia rusă din Ucraina, începută în februarie anul trecut, şi au spus că vor să intre împreună. Însă, în timp ce majoritatea statelor membre ale NATO au ratificat aplicaţiile, Turcia are obiecţii faţă de candidatura Suediei.

În contextul apropierii alegerilor din aprilie, majoritatea partidelor din Finlanda au spus că vor ca parlamentul să îşi exprime votul asupra tratatului NATO înainte de pauza parlamentară care va începe la 3 martie, iar Comisia de Afaceri Externe a dezbătut vineri, în spatele uşilor închise, legislaţia necesară.

Discuţiile vor continua săptămâna viitoare, dar s-au înregistrat progrese, a declarat preşedintele Comisiei de Afaceri Externe, Jussi Halla-Aho, de la partidul Adevăraţii Finlandezi, pentru postul public de televiziune Yle.

"Se formează un consens şi cred că va exista un acord", a spus el.

Legislaţia trebuie înaintată până cel târziu la 20 februarie pentru ca parlamentul să îşi poată exprima votul înaintea alegerilor.

Viziunea diferită a Turciei în legătură cu eforturile de aderare ale Finlandei şi Suediei au pus presiune pe liderii finlandezi să avanseze. Conform unui sondaj de opinie făcut public la 2 februarie de cotidianul Ilta-Sanomat, 53% dintre finlandezi nu doresc ca ţara lor să mai aştepte, în timp ce 28% spun că ar trebui să facă acest lucru.

Votul din parlamentul finlandez ar putea fi un semnal puternic că Finlanda trebuie să meargă mai departe fără Suedia "indiferent dacă îşi doreşte sau nu", a spus Halla-Aho pentru Yle.

"Există o opinie clară în comisie că dorinţa noastră comună este ca procesele de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei să avanseze împreună, însă nu este o chestiune care să depindă în totalitate de noi", a adăugat el.

"Pot apărea situaţii surprinzătoare în care Turcia şi Ungaria sau una dintre ele să decidă să ratifice numai una dintre aderări, astfel că, în această situaţie, trebuie să film pregătiţi să reacţionăm şi să luăm decizii", a mai afirmat politicianul.

Dacă la o dată ulterioară parlamentul votează în favoarea aprobării tratatului, aşa cum este de aşteptat să se întâmple, atunci preşedintele trebuie să avanseze cu aplicaţia în trei luni şi imediat ce toate statele membre ale NATO ratifică de asemenea cererea Finlandei, ceea ce ar duce efectiv la avansarea în privinţa aderării la Alianţă fără Suedia.

Pentru a se întâmpla asta, Turcia şi Ungaria trebuie să ratifice mai întâi aderarea Finlandei, iar NATO să invite oficial Finlanda ca membră.

Cancelarul Justiţiei din Finlanda, Tuomas Poysti, a declarat pentru Ilta-Sanomat că acest proces ar acorda Finlandei o marjă pentru a aştepta Suedia dacă va fi nevoie, însă nu pe termen nedefinit.

Suedia este cel mai apropiat aliat al Finlandei în privinţa apărării. În cazul unui conflict cu Rusia, cu care Finlanda are o graniţă de 1.300 de km, NATO ar avea nevoie de teritoriul Suediei pentru a ajuta Finlanda să se apere.

Ankara vrea ca Helsinki şi Stockholm în special să adopte o line mai dură împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este considerat o grupare teroristă de către Turcia şi Uniunea Europeană, şi un alt grup pe care îl acuză că s-a aflat în spatele tentativei eşuate de lovitură de stat din 2016.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Simona Aruştei)