Premierul ungar Viktor Orban a îndemnat marţi Uniunea Europeană să finanţeze ridicarea de garduri la graniţe, relansând o idee considerată mult timp inadmisibilă, înaintea unui summit al liderilor UE consacrat reducerii imigraţiei ilegale, relatează Reuters.

Summitul celor 27 de lideri ai statelor din UE a fost convocat după ce Austria şi Ţările de Jos s-au plasat în fruntea unui cor de plângeri privind intensificarea sosirilor de migranţi, notează Reuters. Agenţia UE pentru graniţe Frontex a raportat că anul trecut s-au înregistrat 330.000 de treceri ilegale, cel mai mare număr după 2016.

Statele UE sunt profund divizate în legătură cu asumarea sarcinii de a acorda asistenţă refugiaţilor pe teritoriu lor şi s-au concentrat ani la rând pe întărirea graniţelor naţionale externe pentru a împiedica sosirile pe rute neoficiale - şi adesea letale. Unele ţări ca Polonia, Ungaria şi Slovenia au ridicat garduri la graniţe pentru a-i ţine la distanţă pe refugiaţi şi migranţi, deşi Comisia Europeană, care se ocupă de bugetul comun al blocului, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de bariere, susţinând că acestea ar fi contrare valorilor democratice şi drepturilor omului.

Într-o videoconferinţă înaintea summitului de joi şi vineri, alături de omologii săi din Polonia, Belgia, Finlanda, Malta şi Bulgaria, Viktor Orban a cerut UE să finanţeze asemenea proiecte, afirmând că "gardurile apără întreaga Europă", potrivit şefului biroului său de presă, citat de MTI.

Pe de altă parte, opt state membre ale UE - Austria, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Malta, Slovacia - au cerut, înaintea summitului UE, suplimentarea din fonduri UE a măsurilor de protecţie a frontierelor externe ale Uniunii, accelerarea returnărilor şi noi acorduri în materie cu ţări terţe.

'În opinia noastră, actualul sistem de azil este defect şi foloseşte în primul rând traficanţilor cinici, care profită de pe urma nefericirii femeilor, bărbaţilor şi copiilor', se spune în scrisoarea consultată de agenţia de presă austriacă APA. (...) "Autorităţile naţionale şi locale au dificultăţi în a face faţă afluxului. Situaţia este profund îngrijorătoare şi necesită atenţie politică şi măsuri concrete urgente', subliniază semnatarii.

În acelaşi timp, grupurile pentru drepturile omului au criticat abordarea tot mai restrictivă a problemei migraţiei ca fiind atât ilegală, cât şi inumană. Alţi critici spun că o astfel de abordare contribuie la atragerea electoratului de extremă dreapta şi nu ajută la reglementarea problemei lipsei de mână de lucru într-o Europă îmbătrânită, mai notează Reuters.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)