Ciprioţii au votat în număr mare duminică într-un scrutin prezidenţial strâns, preocupaţi de scandalurile de corupţie şi inflaţia galopantă pe insula lor divizată de aproape o jumătate de secol, relatează France Presse.

Potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, publicate de mai multe media cipriote, diplomatul Nikos Christodoulides s-ar afla în frunte, dar fără majoritate absolută, un al doilea tur de scrutin urmând să aibă loc în 12 februarie.

Participarea la vot a fost de aproximativ 72%, puţin mai ridicată decât în cursul ultimelor alegeri prezidenţiale din 2018, conform primelor cifre oficiale publicate după închiderea birourilor de vot la ora locală 18:00 (16:00 GMT).

Cei circa 561.000 de alegători ciprioţi greci aveau de ales între 14 candidaţi pentru a-i succede în funcţie preşedintelui de dreapta Nicos Anastasiades, în vârstă de 76 de ani.

Considerat favorit, Nikos Christodoulides, 49 de ani, ministru de externe între 2018 şi 2022, ar avea mai multe puncte avans în faţa rivalilor săi Andreas Mavroyiannis, 66 de ani, susţinut de partidul comunist Akel, şi Averof Neofytou, 61 de ani, lider al partidului conservator Disy.

Ultimii doi au aproape acelaşi număr de voturi, potrivit mai multor sondaje.

Membru al Uniunii Europene din 2004, Cipru este divizat de la invazia turcă din 1974 a unei treimi din nordul insulei, ca răspuns la o lovitură de stat a naţionaliştilor ciprioţi-greci care doreau să alipească ţara la Grecia. Negocierile cu privire la reunificare se află în impas din 2017.

Republica Cipru nu-şi exercită autoritatea decât asupra părţii din sudul insulei, separată prin Linia verde, o zonă demilitarizată controlată de ONU, de Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamată şi recunoscută doar de Ankara, unde trăiesc ciprioţi-turci.

"Doar prin unitate vom putea răspunde într-adevăr aşteptărilor poporului cipriot", a declarat Christodoulides după ce votase. Susţinut de partidele centriste, el se prezintă drept candidat "independent".

Andreas Mavroyiannis, 66 de ani, este de asemenea diplomat, fost negociator şef la tratativele pentru reunificare (2013-2022).

Potrivit lui Hubert Faustmann, profesor de politică şi istorie la Universitatea din Nicosia, scrutinul este "straniu", întrucât "cei trei favoriţi sunt legaţi de actualul preşedinte".

Prima victorie pentru viitorul lider va fi inflaţia, care a atins 10,9% în 2022. În pofida unei încetiniri în ianuarie la 7,1%, creşterea preţurilor, în special la energie şi produse alimentare, rămâne prima dintre preocupări, iar ţara a cunoscut la sfârşitul lunii ianuarie o grevă generală.

Lupta împotriva corupţiei a dominat de asemenea dezbaterea, în special după scandalul "paşapoartelor de aur", o schemă ce a trebuit să fie anulată din cauza suspiciunilor de corupţie, pătând imaginea guvernului lui Nicos Anastasiades.

"Corupţia este în centrul dezbaterilor, la fel ca economia şi viaţa de zi cu zi. Problema Ciprului (divizarea insulei) este un subiect secundar", spune Giorgos Kentas, profesor la Universitatea din Nicosia.

Afluxul migranţilor este un alt subiect sensibil pe această insulă din estul Mediteranei. Autorităţile afirmă că 6% din cele 915.000 de persoane care trăiesc în sudul insulei sunt solicitanţi de azil.

Nicosia reproşează Ankara orchestrarea unei bune părţi din sosirea refugiaţilor sirieni şi a migranţilor africani prin Linia verde.

Viitorul preşedinte va trebui să relanseze convorbirile de pace. În acest dosar, Christodoulides este considerat drept un "uliu" şi doreşte ca UE să izoleze Turcia.

Neofytou este considerat un pragmatic, în timp ce Mavroyiannis şi-a flexibilizat poziţia pentru a fi în acord cu linia partidului Akel.

Procesul diplomatic, sub egida ONU, se împiedică în special de prezenţa a 40.000 de soldaţi turci în RTCN.AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Andreea Preda)

Citeşte şi:

* Fostul ministru Christodoulidis,pe primul loc în alegerile prezidenţiale din Cipru, conform primelor exit-poll-uri