Consiliul Europei cere Italiei să anuleze sau să reformuleze un nou decret cu privire la salvările de migranţi pe mare
Italia trebuie să anuleze sau rescrie noul său decret antiimigraţie care vizează modul de tratare a navelor umanitare operate de organizaţii nonguvernamentale (ONG-uri) astfel încât să se asigure că acesta "respectă pe deplin" drepturile omului şi obligaţiile sale internaţionale, a afirmat joi comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, transmite Reuters.
Decretul introdus de guvernul de dreapta al premierului Giorgia Meloni ordonă navelor umanitare ale ONG-urilor să solicite oprirea într-un port "fără întârziere" după o salvare, în loc să rămână pe mare în căutarea altor ambarcaţiuni cu migranţi în pericol.
Consiliul Europei şi-a manifestat aceste preocupări într-o scrisoare adresată săptămâna trecută ministrului italian de interne Matteo Piantedosi, publicată online joi.
Potrivit comisarului CoE Dunja Mihatovic, decretul riscă să forţeze navele ONG-urilor "să ignore alte apeluri de ajutor din zonă dacă deja au la bord persoane salvate, chiar dacă mai dispun de capacitatea de a efectua o nouă salvare".
Comisarul a menţionat şi că practica de a desemna porturi din ce în ce mai îndepărtate unde navelor umanitare cu migranţi li se permite să acosteze "prelungeşte suferinţa persoanelor salvate şi întârzie în mod neavenit acordarea asistenţei adecvate pentru a răspunde necesităţilor fundamentale ale acestor persoane".
Biserica catolică italiană a formulat luna trecută critici similare.
Într-un răspuns publicat de asemenea de Consiliul Europei, Italia a negat că regulile sale interzic salvările sau forţează ONG-urile să ignore apeluri de asistenţă, susţinând că încearcă astfel să pună capăt recuperării "sistematice" de migranţi de pe mare "fără niciun fel de coordonare".
Decretul în acest sens a intrat în vigoare la începutul lui ianuarie, dar mai trebuie ratificat de parlamentul italian, timp în care i se pot aduce amendamente.
Italia se confruntă cu o creştere a sosirilor pe mare dinspre Africa de Nord, dar salvările realizate de ONG-uri reprezintă doar puţin peste 10% din total, majoritatea migranţilor fiind recuperaţi de nave de stat sau private ori sosind singuri.
Circa 105.410 migranţi au ajuns în Italia în 2022 pe cale maritimă, conform datelor Ministerului de Interne, comparativ cu 67.477 în 2021 şi 34.154 în 2020. ONU estimează în acelaşi timp că aproape 1400 de migranţi au murit în încercarea de a traversa Mediterana centrală, pe parcursul anului trecut. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Sursa foto: www.coe.int
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Arabia Saudită nu va tolera nicio amenințare la adresa sa sau a libertății de navigație în Marea Roșie
Arabia Saudită nu va tolera nicio amenințare la adresa securității sale sau a libertății de navigație în Marea Roșie și în strâmtoarea Bab el-Mandeb, a avertizat marți Consiliul de miniștri de la Riad, prezidat de prințul moștenitor Mohammed bin Salman, relatează AFP. Consiliul a promis că rebelii houthi din Yemen vor răspund
Albania: Ciocniri între poliție și studenți, la Tirana
Poliția a folosit marți gaze lacrimogene și tunuri cu apă în capitala Albaniei, Tirana, împotriva a sute de studenți care manifestau pentru a cere demisia premierului Edi Rama și condiții mai bune în educație, relatează AFP și Reuters. Unii manifestanți au aruncat cu pietre și au spart ferestrele sediului Ministerului Educați
Franța/Protestele elevilor: 480.000 de persoane au manifestat marți în țară
Aproximativ 480.000 de persoane au manifestat în Franța marți, o nouă zi de mobilizare a liceenilor, a anunțat intersindicala organizațiilor de studenți și liceeni într-un mesaj transmis presei, relatează agențiile France Presse și Reuters. Marțea trecută, în timpul precedentei zile de manifestații, între 266.000, potri
Rusia a reținut în Sahalin un jurnalist japonez sub suspiciunea de spionaj
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat marți reținerea în insula Sahalin (Extremul Orient rus) a unui jurnalist japonez de la publicația Hokkaido Shimbun sub acuzația de spionaj, relatează EFE, AFP și Reuters. ''Ca urmare a activităților operative, s-a stabilit că el colecta informații despre capacitatea defens
NATO începe manevrele nucleare anuale Steadfast Noon
Cartierul general al NATO de la Mons (Belgia) a confirmat marți începerea exercițiilor militare anuale de apărare a teritoriului Alianței cu ajutorul armelor nucleare, transmite dpa. La manevrele numite Steadfast Noon, care vor dura până la sfârșitul săptămânii viitoare, participă forțe armate din 17 state.
La New York a început procesul împotriva unei americance acuzate că s-a alăturat organizației Stat Islamic
Procesul unei americance în vârstă de 27 de ani, urmărită în justiție pentru că s-a antrenat pentru a lupta de partea organizației Stat Islamic (SI) în Siria, a debutat marți în fața unui tribunal federal din New York, transmite AFP. Potrivit unei surse judiciare, este prima dată când o femeie americană treb
Regele Felipe al VI-lea, întâmpinat cu entuziasm la Ceuta, într-o vizită sensibilă diplomatic
O mulțime entuziastă l-a întâmpinat marți pe regele Felipe al VI-lea al Spaniei la Ceuta, exclavă spaniolă din Africa de Nord revendicată de Rabat, într-o vizită diplomatică delicată ce are loc la două luni și jumătate după un aflux masiv de migranți din Maroc, relatează AFP. Însoțiți de urale ca ''Trăiască Span
Finlanda consideră că acordul între Washington și Moscova privind motorina rusă este ''o decepție enormă''
Ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei de către Statele Unite, în schimbul livrării de motorină rusă pe piețele americană și mondială, este o ''enormă decepție'', a afirmat marți premierul finlandez Petteri Orpo, citat de AFP. Orpo a denunțat acest ''acord direct cu Putin'', care este contrar cu ''
Șeful MI5 avertizează că inteligența artificială ar putea oferi teroriștilor acces la arme biologice
Inteligența artificială (AI) ar putea oferi teroriștilor acces la arme biologice sau ar putea genera noi agenți patogeni dacă măsurile de siguranță ale tehnologiei eșuează, a avertizat marți șeful serviciului britanic de informații MI5, Ken McCallum, transmite PA Media/dpa. Într-un discurs ținut la Thames House, Ken McCallum a prezentat
Casa Albă îi cere demisia ambasadoarei americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle
Casa Albă a anunțat marți că i-a cerut demisia ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, transmite Reuters. ''I-am cerut ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze. A fost un atu minunat pentru echipă și îi dorim numai bine'', a declarat secretara de presă a președinției americane, Katie Zacharia.
Putin a discutat despre vânzarea de motorină către SUA cu președintele Emiratelor Arabe Unite
Președintele rus Vladimir Putin a avut marți o convorbire telefonică cu omologul său din Emiratele Arabe Unite, Mohamed bin Zayed Al Nahyan, în care cei doi lideri au discutat despre acordurile încheiate între Moscova și Washington privind livrările de motorină către Statele Unite și pe piața internațională, informează EFE. &
Parisul acuză actori străini, printre care Elon Musk, de subminarea dezbaterii democratice din Europa
Șeful diplomației franceze Jean-Noël Barrot a lansat marți încă un avertisment referitor la tentativele de ingerință vizând alegerile prezidențiale din Franța din 2027 și l-a evocat pe multimiliardarul american Elon Musk printre actorii care încearcă să submineze dezbaterea democratică din Europa, informează France Presse.
Iranul și Rusia își intensifică campaniile hibride în Marea Britanie (șeful serviciului britanic de informații MI5)
Iranul își intensifică tentativele de a lovi ținte mult mai dificile precum instalații militare de pe teritoriul Marii Britanii, în timp ce Rusia escaladează războiul hibrid prin atacuri lansate împotriva aliaților Ucrainei, a declarat marți șeful Serviciului britanic de informații interne MI5, Ken McCallum, citat de Reuters.
Acordul americano-rus privind motorina arată că Trump este cu spatele la zid, afirmă ministrul apărării german
Ministrul apărării german Boris Pistorius crede că recenta orientare a președintelui american Donald Trump către Rusia este un rezultat al presiunii politice mari întâmpinate de liderul de la Casa Albă pe plan intern, transmite marți dpa. Trump se află ''cu spatele la zid'' în condițiile apropierii alegerilor
Planurile Poloniei și Finlandei de a produce mine antipersonal trezesc îngrijorare
Campania Internațională pentru Interzicerea Minelor Antipersonal (ICBL), câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace în 1997, și-a exprimat marți îngrijorarea față de planurile Poloniei și Finlandei de a produce aceste arme interzise prin Tratatul de la Ottawa, din care cele două țări s-au retras în acest an, transmite EFE.
