Partidul Popular European (PPE) susţine crearea de platforme pe ambele ţărmuri ale Mediteranei unde să fie gestionate cererile de azil ale migranţilor care încearcă să ajungă în UE, elaborarea unui cod de conduită pentru ONG-urile care desfăşoară operaţiuni de căutare şi salvare pe mare şi aplicarea mecanismului UE privind restricţiile de viză pentru ţările terţe ce nu colaborează la repatrieri, potrivit unui document pe tema migraţiei care va fi adoptat miercuri de acest grup politic din Parlamentul European şi a fost consulat luni de agenţia EFE.

Tot miercuri va fi dezbătută în plenul Parlamentului European politica migratorie a UE, cu o săptămână înaintea summitului european din 9-10 februarie, la care liderii europeni vor încerca să avanseze în această chestiune, în timp ce sosirile migranţilor ilegali în UE sunt în creştere.

Printre alte măsuri, PPE susţine reluarea discuţiilor asupra platformelor de debarcare "pe ambele ţărmuri ale Mediteranei, unde solicitanţii de azi pot fi primiţi în siguranţă şi cererile lor pot fi evaluate în mod eficient, demn şi uman".

Această idee a mai fost impulsionată şi de Austria în anul 2018, dar atunci nu a fost sprijinită şi a fost criticată de ONG-uri, care au condamnat orice încercare de a muta în afara UE procesarea cererilor de azil.

Potrivit eurodeputatului Jeroen Lenaers din PPE, serviciile juridice consultate au concluzionat că este posibilă crearea unor astfel de platforme, cu condiţia ca ele să fie supuse unor proceduri de control şi să fie respectate normele europene şi internaţionale aplicabile.

O altă idee susţinută de PPE este elaborarea de către Comisia Europeană a unui cod de conduită pentru navele ONG-urilor care participă la acţiunile de căutare a migranţilor şi salvare pe mare, astfel încât respectivele ONG-uri "să respecte regulile şi să coopereze cu autorităţile".

Documentul PPE se poziţionează şi în chestiunea repatrierii migranţilor care nu primesc azil în UE, unul dintre obiectivele la care Bruxellesul lucrează acum, dată fiind rata redusă a expulzărilor. În anul 2021, numai 21% din cele peste 340.500 de decizii de expulzare au fost efectiv puse în practică, situaţie provocată în special de refuzul ţărilor gazdă ale migranţilor de a coopera pentru repatrierea acestora.

Există deja un mecanism european în baza căruia Comisia Europeană poate propune Consiliului European impunerea de restricţii de viză ţărilor care nu colaborează pentru reprimirea propriilor cetăţeni, dar Bruxellesul nu l-a aplicat până în prezent.

Reuniţi săptămâna trecută la un Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) informal, miniştrii europeni de interne au cerut aplicarea mecanismelor disponibile şi explorarea altora noi în vederea creşterii presiunii asupra statelor terţe astfel încât acestea să accepte repatrierea propriilor cetăţeni migranţi ilegali.

PPE susţine nu doar folosirea vizelor pentru a determina statele terţe să coopereze, dar şi alte măsuri disponibile. "Toate politicile şi instrumentele pertinente ale UE trebuie legate de cooperarea în chestiunea migraţiei şi a returnării" migranţilor care nu au nevoie de protecţie internaţională, se arată în documentul grupului popular european.

"O cooperare insuficientă din partea ţărilor de origine şi de tranzit trebuie să aibă ca efect diminuarea cooperării şi a sprijinului din partea UE, fără a afecta ajutorul umanitar", indică documentul PPE.

De asemenea, eurodeputatul care a prezentat poziţia PPE a susţinut ideea ca fondurile europene să poată fi folosite pentru crearea de infrastructuri la frontierele externe ale UE, inclusiv ridicarea de garduri sau ziduri, idee respinsă până în prezent de Comisia Europeană, refuz reafirmat de Bruxelles după ce cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut finanţarea cu fonduri europene a unui gard la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.

Eurodeputatul Jeroen Lenaers a calificat drept "incorect" faptul că, pe de o parte, să fie considerată prioritară situaţia la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia, iar pe de altă parte să nu i se permită guvernului bulgar să folosească fondurile europene pentru construirea unui gard la graniţă. "Aceasta este o datorie şi o responsabilitate a UE în ansamblul său", a subliniat eurodeputatul PPE.

Documentul de poziţie al acestui grup politic se axează, printre alte elemente, pe combaterea traficului de persoane, consolidarea spaţiului Schengen, impulsionarea returnării migranţilor către ţările lor de origine şi necesitatea încheierii în actuala legislatură a negocierilor asupra Pactului european pentru migraţie şi azil.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Sorin Calciu, editor online: Anda Badea)