Kosovo şi Serbia trebuie să decidă până în martie dacă acceptă planul internaţional de normalizare a relaţiilor bilaterale, în caz contrar urmând să suporte consecinţe din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite, a declarat miercuri emisarul european Miroslav Lajcak televiziunii Klan Kosova din Pristina, preluată de Reuters.

Întrebat care ar fi consecinţele dacă doar una din părţi îşi dă acordul, diplomatul slovac a explicat: "Comunitatea internaţională va reacţiona în consecinţă şi vom sprijini una din părţi mai mult şi vom reduce sprijinul pentru cealaltă parte". Este vorba atât de reducerea investiţiilor, cât şi de susţinerea politică şi economică din partea Occidentului, a detaliat el.

Lajcak a mai arătat că "există un termen-limită sau un calendar natural, fiindcă până în martie vom şti dacă progresăm sau nu, iar dacă nu progresăm, vom şti de ce, cine este răspunzător de asta".

Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008, după un deceniu de lupte de gherilă împotriva conducerii de la Belgrad. În ultimii ani, cele două părţi au dus tratative mediate de UE; aspiraţiile ambelor de a adera la Uniune depind de succesul normalizării relaţiilor bilaterale.

Săptămâna trecută, emisari din UE, SUA, Germania şi Franţa au discutat cu liderii sârbi şi kosovari pentru a-i convinge să semneze un acord cu 11 puncte pentru atenuarea tensiunilor care persistă după conflictul armat din 1998-1999.

Premierul kosovar Albin Kurti a indicat că ar putea accepta planul, însă nu şi acordul din 2013 mediat de Uniunea Europeană, care a fost semnat înainte de mandatul său şi care prevede crearea unei asociaţii de localităţi semi-autonome unde sârbii sunt majoritari.

Noul plan cere ambelor părţi să implementeze acordurile anterioare, însă Kurti susţine că astfel Kosovo şi-ar pierde suveranitatea, deoarece s-ar crea un nou mini-stat-în-stat. Mediatorii occidentali resping această poziţie.

După cinci întâlniri cu diferiţi emisari săptămâna trecută, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucici, nu a precizat dacă Belgradul va fi de acord cu planul. Într-un discurs televizat, el a apreciat însă că ţara sa ar fi pierdută "economic şi politic" fără legăturile cu UE. Totodată, şeful statului a dezvăluit că Occidentul i-a transmis avertismentul că Serbia va suferi dacă încearcă să blocheze înţelegerea cu Kosovo.

Conform planului, Serbia nu ar trebui să recunoască independenţa fostei sale provincii, însă ar trebui să renunţe la lobbyul împotriva aderării Kosovo la organizaţii internaţionale.

Fiecare din cele două părţi ar trebui, de asemenea, să îşi deschidă reprezentanţe în capitala celeilalte şi să colaboreze pentru rezolvarea problemelor rămase.

Puterile occidentale sunt iritate de intransigenţa de la Belgrad şi Pristina, menţionează Reuters; există temeri că diferendele frecvente dintre minoritatea sârbă din nordul Kosovo şi majoritatea de etnie albaneză din teritoriu ar putea degenera într-un conflict mai larg. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)