Parlamentul European a adoptat joi la Strasbourg o rezoluţie neobligatorie prin care cere statelor membre să adopte noi sancţiuni împotriva Iranului şi a liderilor de la Teheran, ayatollahul Ali Khamenei şi preşedintele Ebrahim Raisi, transmite dpa.

PE doreşte includerea Gărzii Revoluţionare iraniene şi a "forţelor afiliate la aceasta, inclusiv miliţia paramilitară Basij şi Forţa Quds," pe lista organizaţiilor teroriste.

Conform legislaţiei europene, înainte de acest pas, este nevoie de o decizie a unei autorităţi naţionale, cum ar fi o sentinţă judecătorească sau o interdicţie administrativă, a explicat un purtător de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE). La nivelul UE nu se poate acţiona fără o astfel de decizie naţională, care trebuie adoptată pentru fapte care se încadrează în definiţia din legislaţia europeană a "acţiunilor teroriste".

Iranul condamnase încă dinaintea votului propunerile respective. Ministerul de Externe de la Teheran a apreciat că includerea Gărzii Revoluţionare este "rău gândită şi greşită" prin care Europa "şi-ar trage singură un glonţ în picior".

Se aşteaptă ca miniştrii de externe din statele membre ale UE să adopte oficial noi sancţiuni împotriva Iranului luni, pe motiv că această ţară continuă să încalce grav drepturile omului, inclusiv prin execuţiile recente ale unor protestatari. Potrivit dpa, probabil că Garda Revoluţionară nu va fi însă etichetată ca organizaţie teroristă.

Potrivit unor diplomaţi europeni, sancţiunile vor viza câteva zeci de persoane şi organizaţii implicate în reprimarea brutală a protestelor din Iran. Măsurile vor consta în blocarea activelor din Uniunea Europeană şi interdicţii de acces.

Garda Revoluţionară (Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice) este forţa armată de elită a Iranului, înfiinţată după revoluţia islamică din 1979, cu misiunea de a împiedica o lovitură de stat şi de a proteja ideologia de stat.

În ultimele decenii, Garda a devenit şi o putere economică. Recent, a fost criticată şi pentru reprimarea manifestaţiilor care au urmat decesului tinerei kurde Mahsa Amini. Aceasta a murit după ce fusese arestată de poliţie pentru nerespectarea codului vestimentar islamic.

Mulţi iranieni şi politicieni europeni cer acum ca Garda să fie considerată o grupare teroristă. Statele Unite au etichetat deja organizaţia drept teroristă în 2019, în timpul preşedinţiei lui Donald Trump. UE a sancţionat deja mai mulţi ofiţeri cu grade mari din Gardă pentru încălcarea drepturilor omului după izbucnirea demonstraţiilor antiguvernamentale din Iran.

Joi, la Forumul Economic Mondial de la Davos, în timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri după un discurs, cancelarul german Olaf Scholz a evitat întrebarea pusă de o femeie iraniană: de ce Germania nu a inclus Garda Revoluţionară pe lista terorismului? Şeful guvernului de la Berlin a afirmat doar că ţara sa a condamnat atacurile autorităţilor iraniene împotriva propriului popor, inclusiv prin execuţiile unor cetăţeni implicaţi în proteste; el nu a explicat totuşi ceea ce i se solicitase.

Lista terorismului din Uniunea Europeană include în prezent 13 persoane şi 21 de grupări şi entităţi, printre care mişcarea palestiniană Hamas, care controlează Fâşia Gaza, şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)