Premierul irakian Mohammed Shia Al Sudani, aflat la putere de la sfârşitul lunii octombrie, şi-a afirmat sprijinul pentru prezenţa ''pe termen nelimitat'' a trupelor americane în Irak, în condiţiile în care parlamentul ţării a cerut în ultimii trei ani plecarea trupelor străine.

Referindu-se la contingentele de trupe americane şi ale NATO care antrenează şi asistă unităţile irakiene în contracararea grupării jihadiste Stat Islamic (SI), Sudani recunoaşte, într-un interviu publicat duminică în Wall Street Journal şi preluat de agenţiile internaţionale de presă, că ţara sa are încă "nevoie de trupe străine" pentru a face faţă ameninţărilor din partea SI, ale cărei celule rămân active în unele părţi ale deşertului vestic irakian.

"Credem că avem nevoie de forţe străine", spune şeful guvernului irakian, care adaugă: "Va fi nevoie de timp pentru a elimina gruparea Stat Islamic. "Nu avem nevoie de trupe de luptă în interiorul teritoriului irakian", a spus el, adăugând: "Ameninţarea pentru Irak provine din pătrunderea celulelor Statului Islamic din Siria".

De asemenea, şeful guvernului de la Bagdad a mai spus că nu a fost stabilit încă un calendar pentru retragerea trupelor străine, pe care parlamentul irakian a cerut-o după ce presa a relatat că un influent comandant militar iranian, Qassem Soleimani, a fost ucis la Bagdad într-un bombardament american ţintit în ianuarie 2020.

Această acţiune a provocat furia mai multor grupuri armate şi miliţii pro-iraniene, care au cerut plecarea tuturor trupelor străine din Irak şi chiar au efectuat zeci de atacuri cu rachete împotriva bazelor militare cu prezenţă americană şi a delegaţiilor străine, aminteşte EFE.

Moartea lui Soleimani a dus, de asemenea, la încheierea misiunii de luptă a SUA în Irak şi la retragerea unui important contingent militar, deşi americanii menţin aproximativ 2.000 de soldaţi dedicaţi exclusiv misiunilor de consiliere şi instruire.

De asemenea, NATO desfăşoară o misiune necombatantă în Irak, la care participă, potrivit site-ului său, "câteva sute de persoane" din mai multe ţări, atât membre ale NATO, cât şi partenere (Australia, Finlanda, Suedia).

Cu toate acestea, după sosirea lui Al Sudani în funcţia de prim-ministru în octombrie 2022, s-au înmulţit îndoielile cu privire la viitorul trupelor americane în ţară, din cauza legăturilor strânse ale noului şef al executivului irakian cu Teheranul, principalul duşman al Washingtonului în Orientul Mijlociu.

Guvernul condus de Sudani, născut după un an de lupte uneori sângeroase, se bazează pe partidele pro-iraniene care domină Adunarea. Irakul este, de asemenea, foarte dependent de gazul şi de energia electrică de la vecinul său. Aşteptările poporului irakian, afectat de o criză economică şi socială gravă, sunt enorme, scrie AFP.

Prim-ministrul irakian a vizitat Teheranul la sfârşitul lunii noiembrie, o vizită care a fost marcată de promisiuni privind o mai bună cooperare în domeniul securităţii şi al economiei.

În interviul publicat duminică, premierul irakian arată totuşi că este dornic să menajeze şi Statele Unite, care îşi înăspreşte constant tonul împotriva regimului iranian. El le-a spus reporterilor care l-au intervievat că intenţionează să trimită o delegaţie la nivel înalt la Washington pentru discuţii cu oficiali americani luna viitoare, adăugând că Irakul ar dori să aibă cu Washingtonul relaţii similare cu cele de care se bucură Arabia Saudită şi alţi producători de petrol şi gaze din Golful Persic.

"Nu cred că este imposibil ca Irakul să aibă o relaţie bună atât cu Iranul, cât şi cu Statele Unite", a declarat Mohammed Shia' Al Sudani. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)