Ministrul pentru afaceri europene suedez Jessika Roswall a declarat miercuri că Stockholmul va căuta ca Uniunea Europeană să recupereze terenul pierdut în ceea ce priveşte competitivitatea pe plan internaţional pe parcursul celor şase luni în care Suedia exercită preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, transmite EFE.

''Europa este în urmă în ceea ce priveşte competitivitatea globală (...). În ultimele decenii, UE a fost depăşită'' şi rezultatul este ''mai puţină competitivitate şi mai puţine investiţii în cercetare şi dezvoltare'', a declarat Roswall într-o conferinţă de presă organizată la începutul preşedinţiei suedeze a Consiliului UE.

Roswall a pledat pentru impunerea ''de reglementări mai puţine, dar mai inteligente'', în timp ce premierul Ulf Kristersson a subliniat importanţa axării pe competitivitate globală ''atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung''.

''UE a dovedit că are capacitatea de a gestiona crize. Este o capacitate absolut crucială, dar nu suficientă. Trebuie să revenim la vechile idei despre cum să construim bine succesul'', a spus Kristersson.

O parte din acest lucru pe termen lung va trece prin reformarea politicii de ajutoare de stat a Uniunii Europene, parţial ca urmare a adoptării în SUA a Legii reducerii inflaţiei, care va avea efecte colaterale negative pentru companiile europene.

''Este destul de evident că aceasta presupune un răspuns european'', a declarat premierul suedez, care a anunţat că două dintre marile teme ale viitorului summit european din februarie vor fi migraţia şi competitivitatea.

''Trebuie să analizăm sugestiile care vor veni din partea Comisiei'' după discuţiile în curs dintre Bruxelles şi Washington, a adăugat ministrul pentru afaceri europene, care s-a referit, fără a intra în detalii, la cadrul temporar privind ajutoarele de stat care a fost extins şi modificat de mai multe ori pe tot parcursul pandemiei de coronavirus, iar apoi pentru a face faţă consecinţelor invaziei ruse în Ucraina.

''UE a reacţionat la crize. Dar trebuie să avem propria noastră agendă în ceea ce priveşte competitivitatea globală'', a insistat ea.

Separat, premierul Kristersson şi-a nuanţat declaraţiile făcute la sfârşitul săptămânii trecute cu privire la complicaţiile unei eventuale intrări a ţării sale în NATO şi a dat asigurări că discuţiile cu Ankara sunt pe drumul cel bun.

Lucrurile ''se desfăşoară foarte bine în ceea ce priveşte memorandumul trilateral'' dintre Finlanda, Turcia şi Suedia, a apreciat Kristersson, care declarase la sfârşitul săptămânii trecute că Turcia vrea lucruri pe care Suedia ''nu le poate da'', cuvinte cărora miercuri a încercat să le reducă din importanţă.

''Uneori, Turcia numeşte persoane pe care ar dori să le vadă extrădate din Suedia'' şi ''tribunalele sunt cele care iau deciziile, nu putem schimba asta, este specificat în convenţiile internaţionale. Acest aspect nu ar trebui să umbrească lucrurile care merg bine'', a insistat el.

Kristersson a vorbit despre progresele părţii suedeze, precum ''consolidarea legislaţiei antiteroriste'' sau ''recunoaşterea faptului că activităţile de pe teritoriul suedez pot fi periculoase pentru alte ţări şi că Turcia este una dintre ţările care suferă cel mai mult din cauza terorismului''.

Totodată, premierul suedez a amintit că 28 din cele 30 de state membre ale NATO au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la alianţă, altfel spus, toate cu excepţia Ungariei şi Turciei, cu toate că reticenţa Ankarei este considerată mai complicată la Stockholm, notează EFE.

Kristersson a refuzat să menţioneze când ar putea intra Suedia în alianţa militară, la care ţara sa a cerut să adere după invazia Rusiei în Ucraina, dar a subliniat că sunt ''alegeri în Turcia la sfârşitul primăverii'', lăsând astfel să se înţeleagă că va fi greu ca Ankara să ratifice aderarea ţării sale la NATO înaintea acestui scrutin. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)