Guvernul columbian a suspendat miercuri încetarea focului cu Armata de Eliberare Naţională (ELN), din cauza refuzului acestei gherile ghevariste de a participa la armistiţiul bilateral de şase luni anunţat de preşedinte în ajunul Anului Nou, relatează France Presse.

"Faţă de poziţia asumată public ieri (...), am decis să suspendăm efectele juridice ale decretului" stabilind un armistiţiu bilateral cu ELN de la 1 ianuarie până la 30 iunie, a declarat presei ministrul de interne, Alfonso Prada, însoţit de comandamentul militar şi de ministrul apărării.

"Problema va fi abordată din nou într-o nouă rundă de negocieri", ce va avea loc în Mexic la o dată care încă nu a fost stabilită, a adăugat el.

Primul guvern de stânga din istoria Columbiei, intrat în funcţie la 7 august, a reluat discuţiile de pace în noiembrie cu ELN, ultima gherilă încă activă, suspendatate de fostul guvern conservator al lui Ivan Duque (2018-2022).

ELN, care are aproximativ 3.500 de combatanţi şi o vastă reţea de colaboratori potrivit unor estimări independente, a fost fondată în 1964 de sindicalişti şi studenţi simpatizanţi ai lui Ernesto "Che" Guevara, ai revoluţiei cubaneze şi teologiei eliberării. Ea operează în cel puţin 22 din cele 32 de departamente ale Columbiei şi obţine profit din traficul de droguri şi exploatarea minieră ilegală.

Marţi, într-un comunicat postat pe reţelele sociale şi semnat de "comandamentul central", ELN a declarat că "nu a discutat cu guvernul lui Gustavo Petro nicio propunere de încetare bilaterală a focului, deci nu există un acord cu privire la această problemă".

"În timpul ultimei runde de negocieri care au avut loc în Venezuela şi s-au încheiat la 12 decembrie, tot ce a fost anunţat s-a convenit".

ELN respectă doar "ceea ce s-a discutat şi convenit la masa de dialog la care participăm. Un decret guvernamental unilateral nu poate fi acceptat ca (constituind) un acord", a declarat grupul rebel.

În cadrul unei iniţiative ambiţioase aşa-zise de "pace totală", Petro încearcă de asemenea să negocieze cu rebelii disidenţi ai FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia) care resping acordul de pace semnat în 2016 cu această gherilă marxistă, precum şi cu alte grupuri armate, care îşi dispută traficul de cocaină, Columbia fiind cel mai mare producător din lume.

Încetarea focului bilaterală de şase luni anunţată de guvern a implicat, pe lângă ELN, şi cele două facţiuni principale ale disidenţei FARC (Secunda Marquetalia şi Statul Major Central), AGC (miliţiile Autoapărării Gaitaniste din Columbia, paramilitari de extremă dreaptă) şi Clan del Golfo, cea mai mare bandă de traficanţi de droguri din ţară.

Doar ELN a respins public acest anunţ, notează AFP.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Florin Ştefan, editor online: Andreea Lãzãroiu)