Odată cu începerea noului an, Croaţia, ultima ţară care a intrat în Uniunea Europeană, va adera la zona euro şi la acordul privind spaţiul Schengen, relatează ANSA.

Pentru ţara balcanică, acest lucru înseamnă finalizarea unui lung drum spre instituţiile euro-atlantice, care a început în 2000, odată cu venirea la putere la Zagreb a forţelor democratice pro-europene, după anii '90, care au fost afectaţi de sângerosul război de independenţă. Croaţia a decis apoi să adere la NATO în 2009 şi să devină membră a UE în 2013.

Adoptarea monedei euro şi intrarea în spaţiul Schengen încheie ultimele etape ale integrării depline a Croaţiei într-o Europă unită. De la 1 ianuarie 2023, ţara va deveni cel de-al 20-lea membru al zonei euro, care îşi extinde numărul de membri pentru prima dată din 2015, când Lituania a adoptat euro.

Spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor a fost extins pentru prima dată în 2008, când Elveţia a aderat, iar acum, cu Croaţia, va ajunge la 27 de ţări (23 din Uniunea Europeană plus Islanda, Norvegia, Elveţia şi Lichtenstein) cu 420 de milioane de locuitori. De la începutul anului 2023 vor fi eliminate toate controalele la frontierele terestre ale Croaţiei cu Slovenia şi Ungaria, precum şi cele maritime cu Italia, în timp ce pentru traficul aerian acestea vor fi ridicate la 26 martie, când vor începe orele de zbor de vară. În total, vor fi desfiinţate 73 de puncte de trecere a frontierei terestre şi 12 în porturile maritime.

Absenţa controalelor la frontieră va aduce economii notabile şi va facilita comerţul, ceea ce este deosebit de important pentru puternicul sector turistic din Croaţia, deoarece cea mai mare parte a turismului său provine din spaţiul Schengen.

De asemenea, vor exista avantaje imediate pentru exportatorii de alimente proaspete către Italia, în special pentru peştele de pe coasta dalmată şi istriană, mai scrie agenţia italiană de presă.

În acelaşi timp, vor fi întărite controalele la frontierele externe ale UE, cu Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru, aproape 1.350 de kilometri de coastă în total, unde deja în ultimele zile s-au văzut cozi lungi pentru a intra în Croaţia. Aceasta este cea mai lungă frontieră externă dintre toate statele membre ale UE.

În urmă cu câteva zile, premierul Andrej Plenkovic a subliniat că, odată cu intrarea în Schengen, Croaţia nu a dorit niciodată, nici în trecut, nici acum, ''să construiască ziduri, porţi sau sârmă ghimpată la graniţa cu Bosnia'', o ţară aflată pe ruta balcanică a migraţiei. ''Dimpotrivă - a explicat el - în strânsă cooperare cu poliţia bosniacă, vrem să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a preveni migraţia ilegală''.

Chiar şi intrarea în zona euro are multe avantaje pentru turism, care este vital pentru economia Croaţiei, contribuind cu aproape 20% la PIB. Cu toate acestea, intrarea cu o rată ridicată a inflaţiei, de 13,5% în noiembrie, a stârnit îngrijorări, dar experţii cred că va avea un efect pozitiv asupra împrumuturilor şi creditelor ipotecare. Ratele dobânzilor vor creşte, dar cu siguranţă mai puţin decât ar fi crescut dacă ţara ar fi rămas în afara zonei euro.

Tranziţia la euro în ţară a început în septembrie cu obligaţia de a afişa toate preţurile în ambele valute, regulă care va fi valabilă pentru tot anul 2023. Pentru plăţile în numerar, perioada de tranziţie va dura până la 14 ianuarie 2023, când se va putea plăti atât în kuna, cât şi în euro, după care vor fi valabile doar plăţile în euro. Rata de conversie a fost stabilită la 7,53450 kuna pentru 1 euro. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)