Preşedintele francez, Emmanuel Macron, l-a îndemnat vineri pe omologul sau azer, Ilham Aliev, să permită "libera circulaţie" între Nagorno-Karabah - teritoriu recunoscut internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar care are o populaţie majoritar armeană - şi Armenia, blocată de peste o săptămână de militanţi azeri, notează AFP.

În cursul unei discuţii telefonice, Emmanuel Macron "şi-a exprimat îngrijorarea profundă legată de intensificarea tensiunilor în Caucazul de Sud" şi a chemat la "permiterea liberei circulaţii de-a lungul coridorului Lacin", a indicat Palatul Elysée.

Preşedintele francez a subliniat, de asemenea, "urgenţa de a garanta accesul nestingherit al organizaţiilor umanitare şi al agenţiilor Naţiunilor Unite la populaţiile afectate" din Nagorno-Karabah.

"Preşedintele Aliev şi-a făcut cunoscută intenţia de a supraveghea libera circulaţie în coridor", potrivit preşedinţiei franceze.

De mai bine de o săptămână, militanţi azeri, care spun că protestează împotriva minelor ilegale din regiune, au blocat coridorul Lacin, singurul drum ce leagă Nagorno-Karabah de Armenia.

Erevanul acuză Baku că a organizat aceste proteste şi că a blocat în mod deliberat acest drum. Acuzaţii respinse de Azerbaidjan care asigură că este posibil în continuare să se circule pe această axă vitală.

Armenia a mai acuzat de inacţiune trupele ruse de menţinere a păcii desfăşurate acolo din noiembrie 2020, după un război de şase săptămâni între Baku şi Erevan, în timp ce Moscova este concentrată pe intervenţia ei militară în Ucraina.

La rândul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a lansat vineri un apel la reducerea tensiunilor dintre Armenia şi Azerbaidjan în cursul unei întâlniri la Moscova cu omologul său azer, boicotată de Erevan.

"Referitor la preocupările Azerbaidjanului cu privire la exploatarea ilegală a minereurilor în regiune, cei doi preşedinţi au afirmat importanţa respectării normelor în vigoare", a subliniat Palatul Elysée, fără alte detalii.

Ei au convenit, de asemenea, să "continue, împreună cu actorii în cauză, negocierile pentru a găsi o soluţie politică durabilă în regiune", a indicat preşedinţia franceză, adăugând că "vor discuta din nou în următoarele săptămâni".

Armenia şi Azerbaidjanul s-au confruntat la începutul anilor 1990, pe fondul destrămării URSS, pentru a controla Nagorno-Karabah, o enclavă cu majoritate armeană ce a făcut secesiune faţă de Azerbaidjan.

Acest prim conflict, care s-a soldat cu 30.000 de morţi, s-a încheiat cu victoria armeană. Dar Azerbaidjanul şi-a luat revanşa într-un al doilea război care a făcut 6.500 de morţi în toamna anului 2020 şi a permis Baku să recâştige multe teritorii, potrivit AFP. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)